Hitler ar fi fost oprit dacă istoria era altfel. Antisemitismul ideologic se creează pornind de la falsul complex de superioritate a evreilor din Austria. Unde existau foarte multe naționalități, iar dărâmarea monarhiei habsburgice conduce la un conflict general dintre națiuni. Lupta împotriva monarhiei îi vizează pe evreii de curte, fiind asimilați cu nobilimea bogată, dușmanii burgheziei, pe de altă parte este atrasă în conflictul pentru obținerea supremației în stat. Dispunerea naționalităților era egală cu cea a claselor, se făcea confuzia între statutul economico-social și cel etnico-național. Evreii se deosebesc de toate aceste grupări, fiind legați de monarhie cu o viziune elitistă.

Reclamă

„Germanii au devenit naţionalitatea dominantă în acelaşi fel în care burghezia a ajuns clasa dominantă în statele naţionale. […] Mecanismul statal însuşi a încercat din toate puterile să păstreze aceeaşi distanţă absolută faţă de societate, să conducă deasupra tuturor naţionalităţilor, aşa cum făcea statul naţional în raport cu clasele sale. […] naţionalitatea evreiască nu s-a mai putut contopi cu celelalte şi nu a mai putut deveni o naţionalitate de sine stătătoare, tot aşa cum nu se contopise cu alte clase în cadrul statului naţional, sau cum nu putuse deveni, ea însăşi, o clasă.” Pe teritoriul austriac există două tipuri de conflicte care transformă evreii în ținte sigure: „în Austria fiecare naţionalitate care, pe lângă faptul că se angaja în lupta generală a naţionalităţilor, intra în conflict cu monarhia însăşi îşi începea lupta cu un atac împotriva evreilor.”

Primii pașii spre seducția lui Hitler

Cea mai însemnată manifestare violentă față de stat a fost cea a germanilor, partidul liberal, condus de Schoenerer, a dus o propagandă care se adresa în special burgheziei din păturile mijlocii inferioare ale societății. Realizările sale îl făceau un om notoriu al luptei pentru naționalizare, obținerea naționalizării a căilor ferate, transformă orice comentariu antisemit îndreptat împotriva casei Rothschild, un aspect plauzibil.

Reclamă

„Legătura strânsă dintre familia Rothschild şi interesele financiare ale monarhiei a devenit foarte evidentă atunci când guvernul a încercat să prelungească licenţa în condiţii care, neîndoielnic, erau în dezavantajul statului, dar şi al publicului. Disputele provocate de Schoenerer în jurul acestei probleme au constituit de fapt debutul unei mişcări antisemite organizate în Austria.”

Alteritatea umană: lipsa de adaptabilitate a evreilor

Lipsa de adaptabilitate a evreilor este cea care-I condamnă pentru mai bine de două secole la imaginea unei alterități. Societatea se crează structural ca un organism în care fie te integrezi, fie rămâi în afara ei, astfel, devii un intrus, o deviație care trebuie ameliorată. Corpul social este dispusă în mase, când vrei să creezi o mișcare a acestuia trebuie să reușești, prin puterea cuvântului, să-l îndrepți cu toate elementele sale constitutive în aceeași direcție. Manipularea maselor se face pe principiul susceptibilității individului. Cunoscând proveniența unui individ reușești să afli ce anume îl poate determina să acționeze. Deși masele se îndreaptă spre un scop comun, membrii săi, luptă pentru împlinirea propriului scop. Dacă libertatea de exprimare devine o cale spre împlinirea individuală, este o cauză pentru care aleg să lupte.

Noul om este unul „multitudinar

Noul om este unul „multitudinar, căruia secolul al XlX-lea îi dă naştere într-o proporţie tot mai mare? … facilitate materială absolută, în toate privinţele. Niciodată omul mediu n-a putut să-şi rezolve cu atâta înlesnire problemele sale economice. În vreme ce, proporţional, marile averi descreşteau, iar existenţa muncitorului din industrie devenea tot mai dură, omul mediu — din oricare clasă socială — îşi vedea orizontul tot mai liber cu fiecare zi. în fiecare zi, la repertoriul standardului său de viaţă se adăuga un nou lux.”

Evreul de curte va considera că este firesc să ofere ajutorul său cuiva, elitismul se fondează pe ideea că trebuie să te sacrifici pentru cineva sau ceva. Puterea de sacrificiu presupune distanțarea de propria persoană, pe când, hiperindividualismul specific omului-masă scoate o posibilitate de a renunța la propria ta împlinire: „ Contrar a ceea ce se crede de obicei, făptura de elită, şi nu masa, este cea care trăieşte într-o servitute esenţială. Viaţa i se pare fără rost dacă n-o pune în servi­ciul unei obligaţii superioare.” 

Modul violent în care acționează masele rămâne în conștiința individului mediu care păstrează în conștiință faptul că deciziile radicale ajută la instituirea idealurilor sale. Cuvintele reușesc să numească nevoile, dar realitatea se schimbă prin acțiune, prin radicalismul efectiv. Pentru ca o mulțime să te asculte trebuie să le promiți un bine, în spatele căruia să ascunzi adevăratul tău bine, care te are în vedere doar pe tine. Răul se face întotdeauna în numele binelui.

„Răul se face întotdeauna în numele binelui și se dizolvã în justificarea sa. Cuvântul religios lipsește de suportul real, din capul locului, crima. Acestea sunt șiretenia și ficțiunea lui primă.”

Pentru a angrena mulțimea în înfăptuirea unui act de violență trebuie să o educi. Să-i amintești mereu de ce anume are nevoie și nu poate obține pentru că este împiedicat să o facă. Pentru că evreimea ajunge să fie în mare parte, pentru celelalte națiuni, imaginea foștilor nobili bogați, care asupresc și nu permit evoluția societății. Al unui mediu unde, tu ca individ, ai reuși să ai o viață mai bună. Prosperitatea este încă un ideal de neatins din cauza evreului:

„ Astăzi vreau din nou să mai fac o profeţie: În cazul că bancherii evrei […] reuşesc încă o dată să arunce popoarele într-un război mondial, rezultatul va fi […] anihilarea rasei evreieşti în Europa.” Iată, niște cuvinte care te ajută să pui oamenii în mișcare. Care te ajută să-ți creezi propria ta elită care, prin intermediul antisemitismul, să-ți devină loiali. „Sfera exterioară poate fi, de asemenea, reprezentată de grupuri de simpatizanţi care ezitau să accepte adevăratele ţeluri ale mişcării; în sfârşit, se întâmplă deseori ca şi membrii de partid să fie socotiţi, de cercul intim al Führerului sau de membrii formaţiilor de elită, ca aparţinând unei asemenea sfere exterioare, caz în care şi ei mai au nevoie de propagandă pentru că nu pot fi încă dominaţi în mod cert.”

Concluzie Hitler a fost ficțiunea perfectă

Hitler reușește să facă un imens pas prin aducerea în politică a unei uri născute din motive abstracte. Pretexte sociale sau religioase, care creează o ficțiune asupra unei comunități întregi. Ficțiunea specifică răului este cea care-i condamnă pe evrei. „Răul se va naște astfel dintr-o pervertire a cuvântului aflat la baza artei și literaturii occidentale, fiindcă, denumirii verbului divin îi succed șiretlicurile ficțiunii.” 

Bibliografie

  1. Arendt, Hannah, Originile totalitarismului, trad. Ion Dur și Mircea Ivănescu, Humanitas, București, 2008;
  2. Faucheux, Michel, O istorie a răului De la tragedii provocate la crime odioase, traducerea Mărgărita Vavi Petrescu, Lider, 2007;
  3. Gasset, José Ortega y, Revolta maselor, traducere Coman Lupu, Humanitas, București, 2007.