Viceprim-ministrul Iordaniei, Ayman Safadi, a avertizat că în ciuda bombardamentelor și a luptei continue, Hamas rămâne o idee „ce nu poate fi eliminată”. Cartea „Hamas: The Quest for Power” de Beverley Milton-Edwards și Stephen Farrell explorează profunzimile acestei mișcări, oferind perspective din cele mai recente cercetări despre grup.

Hamas, inițial o ramură a Frăției Musulmane fondată în anii 1980, își are originile în taberele de refugiați din Gaza. De-a lungul anilor, a evoluat într-o mișcare armată, luptând pentru un stat palestinian independent și islamic, liber de ocupația israeliană. Fondatorii săi, inclusiv șeicul Ahmed Yassin, au fost profund influențați de Nakba, când aproximativ 750.000 de palestinieni au fost forțați să-și părăsească casele în 1948.

La început, liderii Hamas au promovat un „jihad social” pentru islamizarea societății, însă curând au adoptat violența, participând la prima Intifada pentru a înlocui Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP) condusă de Yasser Arafat. Tactica lor, de la atentate sinucigașe la tiruri cu rachete, a evoluat, dar obiectivul final a rămas neschimbat.

În 2006, Hamas a câștigat alegerile palestiniene, atingând un moment decisiv prin preluarea controlului Fâșiei Gaza. Recent, în octombrie anul trecut, a lansat un atac în sudul Israelului, ucigând peste 1.100 de persoane și luând ostatici alte 240.

Cartea „Hamas: The Quest for Power”, care a fost complet revizuită și actualizată, oferă o cronologie detaliată a ascensiunii și activităților Hamas. Milton-Edwards, expertă în islam politic, și Farrell, jurnalist cu experiență în conflictele din Orientul Mijlociu, au intervievat numeroși lideri ai Hamas, inclusiv pe Yahya Sinwar și Abu Obaida, pentru a oferi perspective autentice.

Deși Hamas este văzut diferit de dușmani și susținători, autorii argumentează că mișcarea nu poate fi redusă la simpla sa opoziție violentă față de Israel. Hamas vede înființarea unui stat islamic palestinian independent ca scopul său ultim, combătând ideologiile seculare pentru a-și atinge acest obiectiv.

Autorii subliniază complexitatea internă a Hamas, cu diferiți lideri în interiorul mișcării având perspective variate, de la pragmatiști la fundamentaliști. Această diversitate este detaliată prin tensiunile din cadrul Brigăzilor Qassam, aripa militară a Hamas, și relațiile sale complicate cu grupările rivale.

Cartea explorează și felul în care ascensiunea Hamas a fost influențată de politica și atitudinea Israelului, care în trecut a permis finanțarea grupului, sperând să slăbească OEP. Această strategie este considerată de mulți critici israelieni ca fiind un factor care a contribuit la contextul violențelor recente.

Atacurile din octombrie și războiul din Gaza au dus la pierderi umane semnificative, inclusiv moartea a peste 36.000 de palestinieni. Cu toate acestea, susținerea pentru Hamas pare să fie în creștere, datorită percepției că reprezintă rezistența și statornicia în fața unui inamic puternic.