Guvernul român se confruntă cu dificultăți financiare majore, pe fondul reticenței băncilor de a oferi împrumuturi, ceea ce ar putea duce cursul valutar peste pragul psihologic de 5 lei pentru un euro. Banca Națională a României și Ministerul de Finanțe au cheltuit miliarde pentru a menține stabilitatea valutară în fața incertitudinii cauzată de alegerile prezidențiale.
Pentru a asigura plata pensiilor pentru 4,7 milioane de pensionari și a salariilor pentru 1,3 milioane de angajați din sectorul public, guvernul a planificat împrumuturi în valoare totală de 235 de miliarde de lei în acest an. Dobânda acestor împrumuturi depinde de percepția investitorilor despre stabilitatea economică a României. Declarațiile candidatului Călin Georgescu, care propune naționalizarea resurselor și taxarea companiilor pe baza naționalității, alimentează neîncrederea investitorilor, crescând astfel riscul unor dobânzi mai mari sau chiar al refuzului împrumuturilor.
În acest context incert, Ministerul de Finanțe a cheltuit 6 miliarde de euro din rezerva valutară pentru a achita un împrumut scadent, întrucât nu a reușit să obțină noi împrumuturi convenabile. Intervențiile BNR pentru a susține leul au inclus cheltuirea unor sume considerabile, estimările pieței sugerând că ar fi fost folosite aproape un miliard de euro, tranzacțiile fiind de două ori mai mari decât de obicei.
Impactul acestor dificultăți se resimte și pe Bursa de valori, unde temerile privind un posibil euroscepticism au condus la scăderea valorii acțiunilor unor companii precum Banca Transilvania, Hidroelectrica și Nuclearelectrica. Această scădere a afectat și Pilonul II de pensii, ducând la o diminuare cu 2 miliarde de lei în săptămâna trecută, afectând astfel veniturile viitoare ale 8,2 milioane de români dependenți de acest sistem.
Astfel, situația financiară dificilă a guvernului, amplificată de incertitudinile politice, pune presiune nu doar pe resursele bugetare, ci și pe stabilitatea economică generală a țării.