Guvernul francez se confruntă cu o posibilă cădere la sfârșitul acestei săptămâni, după ce partidele de extremă dreaptă și de stânga au anunțat că vor vota pentru o moțiune de cenzură împotriva premierului Michel Barnier, conform Reuters.
Mișcarea a fost declanșată de decizia lui Barnier de a încerca să treacă prin parlament, fără vot, un proiect de lege privind securitatea socială, din cauza lipsei de concesii suficiente pentru a câștiga suportul Reuniunii Naționale (RN), formațiune politică de extremă dreaptă.
Liderul RN, Marine Le Pen, a afirmat că partidul său va depune propria moțiune de cenzură și va sprijini de asemenea orice inițiativă similară venită din partea altor partide. „Francezii s-au săturat”, a declarat Le Pen. „Poate că au crezut că cu Michel Barnier lucrurile se vor îmbunătăți, dar au fost chiar mai rele”, a adăugat ea.
Mathilde Panot, reprezentantă a partidului de extremă stânga Franța Nesupusă, a subliniat: „Confruntați cu această a mia negare a democrației, vom cenzura guvernul… Trăim în haos politic din cauza guvernului lui Michel Barnier și a președinției lui Emmanuel Macron.”
În condițiile în care toți deputații RN votează alături de stânga pentru destituirea lui Barnier, guvernul nu va supraviețui. Opoziția are 24 de ore pentru a depune o moțiune de cenzură, iar votul ar putea avea loc miercuri. Din 1962, niciun guvern francez nu a mai fost răsturnat în urma unui astfel de vot.
Lupta lui Barnier pentru a obține adoptarea bugetului pentru 2025 într-un parlament profund divizat amenință să declanșeze a doua criză politică în Franța în ultimele șase luni, subliniindu-se instabilitatea care a cuprins UE.
Barnier a îndemnat parlamentarii să nu susțină votul de neîncredere. „Ne aflăm într-un moment al adevărului”, a afirmat premierul în fața legislativului. „Francezii nu ne vor ierta că punem interesele individuale înaintea viitorului țării.”
De la formarea sa în septembrie, guvernul minoritar condus de Barnier a contat pe sprijinul RN pentru a se menține la putere. Intenția de a aduce în echilibru deficitul public al Franței printr-un buget ce propune 60 de miliarde de euro constând în majorări de taxe și reduceri de cheltuieli riskă acum să submineze acest sprijin precar.