Un studiu recent realizat de Rebecca Cordell de la Universitatea din Pittsburgh și Kashmiri Medhi de la Universitatea din Texas, Dallas, arată cum guvernele democratice colaborează cu autocrațiile pentru a reduce la tăcere disidenții exilați, dacă acest lucru le aduce beneficii economice. Studiul, publicat pe platforma The Conversation, analizează așa-numita represiune transnațională, o practică în care guvernele trec granițele naționale pentru a acționa împotriva disidenților.
Între 2014 și 2020, organizația internațională Freedom House a înregistrat 1.034 de cazuri în care guverne autocratice au acționat împotriva cetățenilor lor în străinătate prin expulzare, răpire, intimidare sau asasinat. Dintre aceste cazuri, China a avut 213, Turcia 111, Egipt 42, Tadjikistan 38, Rusia 32 și Uzbekistan 29. În total, aceste țări au acționat în peste 100 de state pentru a suprima vocile critice din diaspora.
Studiul arată că represiunea transnațională este mai frecventă în rândul partenerilor comerciali, țările democratice colaborând cu regimurile autocratice pentru a aresta, reține și deporta disidenți. Cooperarea este mai evidentă acolo unde parteneriatele comerciale sunt mai strânse și când țările cu un stat de drept slab, nerespectând reglementările internaționale, sunt implicate. De exemplu, Turcia a colaborat cu Libanul pentru a reduce la tăcere jurnaliștii și cetățenii turci legați de mișcarea de opoziție Gülen, în timp ce Cambodgia și Thailanda au returnat disidenți către China, cel mai mare partener comercial al lor, după concesii comerciale.
Utilizând datele Freedom House, cercetatoarele au analizat 608 cazuri de cooperare directă între guverne. S-au concentrat pe detențiile ilegale, predările fără reprezentare legală și deportările forțate, omisând cazurile de asasinat. Suplimentar, au folosit datele FMI și evaluările Băncii Mondiale pentru a identifica legături economice și nivelul statului de drept în folosirea represiunii transnaționale.
Constatările studiului relevă că multe țări sunt dispuse să sacrifice libertățile civile ale disidenților pentru oportunități economice oferite de guvernele autoritare. Autocrațiile strategizează prin viza instituții statale slabe, cooptând și constrângând țările cu o preocupare redusă față de încălcarea drepturilor internaționale. Deși datele actuale reflectă doar o mică parte din represiunea transnațională, acestea evidențiază natura secretă și complexă a acestui fenomen.