Germania a condamnat Rusia pentru ceea ce a numit „o încercare masivă şi coordonată” de a împiedica cetățenii moldoveni rezidenți în străinătate să voteze în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Ministrul german de externe a subliniat că amenințările cu bombă împotriva secțiilor de votare din orașele germane demonstrează că președintele rus Vladimir Putin „nu se va opri de la nimic”.
Un reprezentant al Ministerului german de Externe a declarat că secțiile de votare din Hamburg, Frankfurt, Kaiserslautern și Berlin au fost vizate de amenințări cu bombă, catalogând aceste acțiuni drept „total inacceptabile”.
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a afirmat că intervențiile, cumpărarea de voturi și amenințările cu bombă împotriva secțiilor de votare moldovenești „chiar și în Germania” au țintit „inima democrației europene”, arătând că Rusia urmărește astfel să destabilizeze democrațiile din cadrul Uniunii Europene.
Acest context apare pe fondul felicitărilor adresate de liderii europeni președintei pro-occidentale a Moldovei, Maia Sandu, după reușita sa în obținerea unui al doilea mandat, consolidând astfel aspirațiile europene ale țării și provocând un eșec pentru Kremlin. Autoritățile moldovene au raportat încercări de imixtiune în procesul electoral din partea Rusiei, menționând atacuri cibernetice asupra secțiilor de vot, transport cu autobuzul pentru alegători, cumpărare de voturi și acte de intimidare.
Ministerul de Externe de la Chișinău a detaliat că secțiile de votare din Frankfurt și din mai multe orașe europene, inclusiv Londra și Paris, au fost ținta unor false amenințări cu bombă menite să perturbe procesul de votare.
În contextul acestor evenimente, oficiali europeni precum Ursula von der Leyen și Josep Borrell și-au exprimat sprijinul pentru Moldova și aspirațiile sale europene, condamnând interferențele Rusiei.
Pe de altă parte, Kremlinul a negat orice implicare în procesul electoral moldovean, afirmând că „respingem cu hotărâre orice acuzație că am interveni cumva în acest proces”.
Moldova și-a depus cererea de aderare la UE la scurt timp după Ucraina, fiind recunoscută drept țară candidată în iunie 2022, în urma unor procese accelerate. Înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, Comisia Europeană a propus un plan de sprijin de 1,8 miliarde de euro destinat modernizării economiei moldovenești, legând aceste ajutoare de necesitatea unor reforme structurale.