Generația Z denumește la general, tinerii a căror naștere pornește din 1997 și se încheie ca arc în timp în 2012. Sunt considerați sensibili și deseori denumiți „digitali” pentru că au venit lume într-o perioadă în care tehnologia a început să prindă contur serios. Altminteri, formarea lor educațională a putut fi fructificată cu ajutorul digitalizării. De asemenea, tinerii generațiilor actuale sunt vulnerabili și expuși trăind într-un context al evoluției pe care nici părinții lor nu știu mereu de unde să-l apuce. Două studii importante au fost realizate de UNICEF, dar și de Bloomberg pentru a le analiza acestora comportamentele actuale, după pandemie.
„Tinerii de astăzi nu sunt bine”
Este concluzia dură scoasă la suprafață de o analiză care i-a avut ca subiecți pe tinerii din ziua de astăzi. Contemporani cu numeroase evenimente care le-au marcat inevitabil existența, aceștia dezvoltă patologii emoționale extrem de ușor.
Ambele studii realizate de cele două structuri nenumite la nivel mondial susțin că adolescenții care s-au dezvoltat odată cu pandemia sunt anxioși, au numeroase temeri și se simt neînțeleși. Mai mult, deși izolarea a făcut ca aproape doi ani, timpul în familie să fie extrem de îndelungat, totuși, aceștia nu se simt deloc apropiați de părinți. Dimpotrivă, găsesc cu dificultate o cale de a comunica. Totodată, un număr mare de subiecți au declarat că preferă să își ascundă orice problemă de proprii părinți.
Cu siguranță o astfel imagine este una de-a dreptul îngrozitoare pentru un părinte.
Mai ales că pandemia ca fenomen, cu restricțiile ei a fost apăsătoare și pentru părinții generației Z. Anii de izolare „sufocantă”, arată studiile Unicef și Bloomberg, au scos la iveală probleme emoționale și chiar fizice care îi trimit la medic pe numeroși tineri.
Cel mai grav efect lăsat în urmă de pandemie, pentru numeroși tineri este tendința spre suicid
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a reliefat date îngrijorătoare legat de acest aspect. 16% dintre tineri au apelat la un ajutor de tip helpline unde și-au expus problemele emoționale. Aceștia au găsit consiliere în acest sens. Înainte de pandemie, doar 2% dintre tinerii din Europa au apelat la helpline unde au discutat cu psihologi și psihiatrii despre ceea ce îi apasă.
Totodată, filialele din alte state ale Salvați Copiii a tras un semnal de alarmă în acest sens la final de 2023. În Spania de pildă, lucrurile au devenit extrem de îngrijorătoare în acest sens.
Statisticile sinuciderilor în România
Țara noastră a înregistrat o scădere în rândul sinuciderilor. De altfel, pandemia nu a influențat mult aceste date. Conform INS, în 2020 au existat 1734 de cazuri de suicid în timp ce în 2015 erau 2236. De asemenea în 2016, 1978 de persoane și-au luat viața.
Frica de nou
Deși nu este cuprins în studiu și impactul ultimelor evenimente traumatizante din lume, în mod cert și acestea apasă pe umerii generațiilor actuale. Contemporani cu o pandemie, împinși spre a face un vaccin experimental, un război în desfășurare, cutremure, toate cântăresc în viziunea și natura emoțională a tinerilor din ziua de astăzi. Desigur într-un astfel de tablou, este de înțeles de ce numeroși dintre ei se tem de tot ce este nou. Nu doar pe plan emoțional ci și educațional sau profesional.
Depresiile
Mai multe de jumătate dintre tinerii generației Z au prezentat un episod depresiv. De altfel, cei mai mulți dintre ei se feresc să ceară ajutor de specialitate din partea părinților, cadrelor didactice.
Cei care ajung însă la psiholog au nevoie un program îndelungat de terapie pentru a se restabiliza emoțional.