Furtuna solară din luna mai a anului trecut a fost cea mai intensă din ultimii 35 de ani, lăsând urme semnificative asupra datelor seismice la nivel mondial, conform cercetărilor conduse de seismologul Jordi Diaz Cusi de la Centrul de Geoștiințe din Barcelona, parte a Consiliului Național de Cercetare din Spania (CSIC). Între 10 și 13 mai 2022, undele solare au atins Pământul, declanșând o furtună geomagnetică de intensitate G5, cel mai înalt nivel înregistrat.
Furtunile geomagnetice pot provoca nu doar apariții spectaculoase ale aurorelor boreale, dar și perturbări severe în rețelele electrice, sateliți, sistemele de navigație și chiar asupra comportamentului animalelor migratoare. Conform studiului publicat în revista Scientific Reports, acest fenomen a fost unul dintre cele mai lungi înregistrate de seismometre, cu semnale magnetice clare pe parcursul a peste 55 de ore.
Diaz a subliniat că „măsurătorile multora dintre seismometrele de bandă largă distribuite în întreaga lume au fost afectate de interferența cauzată de această mare furtună solară”. Studiul a evaluat modul în care curenții electrici, generați de modificările câmpului magnetic, influențează senzorii seismici. Aceste semnale sunt detectate la frecvențe sub 10 mHz, în special între 1,5 și 5 mHz, cunoscute sub denumirea de pulsații magnetice Pc5.
Utilizarea seismometrelor pentru monitorizarea câmpului magnetic al Pământului nu înlocuiește rolul tradițional al magnetometrelor, dar oferă o acoperire globală extinsă, permițând astfel o mai bună analiză a fazelor evenimentelor geomagnetice. Spre exemplu, în timpul furtunii de anul trecut, au fost identificate peste 300 de urme seismice în Europa, comparativ cu 30 de magnetograme standard.
Echipa lui Diaz a utilizat date seismice preluate de la platformele EIDA-EPOS și FDSN pentru a identifica tipare specifice în semnalele magnetice. Aceste descoperiri sugerează că semnalele seismice pot completa informațiile despre fenomenele magnetice, având în vedere numărul semnificativ mai mare de seismometre disponibile la nivel mondial față de magnetometre. Această abordare ar putea transforma monitorizarea furtunilor solare, consolidând rolul seismometrelor ca instrumente esențiale în studiul influenței vremii spațiale asupra Pământului.