Adunarea Națională a Franței se pregătește să dezbată miercuri două moțiuni de cenzură depuse împotriva guvernului minoritar al prim-ministrului Michel Barnier, ceea ce ar putea agrava criza politică din țară. Evenimentul are loc la șase luni după dizolvarea surprinzătoare a Adunării și convocarea de alegeri legislative anticipate, potrivit AFP, citat de Agerpres.
Programat să înceapă la ora 16:00, ora locală (15:00 GMT), dezbaterea privind moțiunile inițiate de alianța de stânga și de extrema dreaptă vine după ce premierul Barnier a apelat la folosirea articolului 49.3 din Constituție. Această măsură i-a permis să adopte bugetul asigurărilor sociale fără a mai fi necesar un vot în Parlament, asumându-și direct răspunderea guvernului.
În contextul în care cele două blocuri politice opuse guvernului ar avea împreună suficiente voturi pentru a obține majoritatea, francezii se așteaptă la o posibilă demitere a guvernului lui Barnier. O astfel de demitere ar fi o premieră în Franța din 1962.
Liderul formațiunii Rassemblement National, Jordan Bardella, a revenit astăzi la postul de radio France Inter, criticând bugetul actual ca periculos pentru creșterea economică și puterea de cumpărare, și a denunțat tacticile guvernului de „agitație a fricii” față de riscul de criză bugetară în caz de demitere.
La o distanță de sute de kilometri, aflat la Riad, președintele Emmanuel Macron, care în iunie a luat decizia dizolvării Adunării Naționale, a exprimat scepticism față de succesul moțiunii de cenzură. Acesta a cerut să nu se creeze panică în rândul cetățenilor prin spectrul unei crize financiare iminente.
În același timp, Michel Barnier a avertizat că aprobarea moțiunii de cenzură ar complica și mai mult situația politică și economică, menționând alerte deja existente în plan bugetar și social.
În lipsa bugetului, deficitul public ar putea atinge 6,1% din PIB în 2024, depășind astfel prognoza de 4,4% din toamna anului precedent. Aceasta este o creștere semnificativă care poate afecta negativ costurile datoriei publice și stabilitatea economică a țării.
Căderea guvernului Barnier, în contextul unei Adunări Naționale fragmentate și lipsite de o majoritate clară, ar putea întârzie numirea unui nou prim-ministru. Aceasta sarcină cade în mâinile președintelui Macron, care anterior a avut nevoie de aproape 50 de zile pentru a-l numi pe Barnier. În caz de întârzieri suplimentare, parlamentarii ar trebui să voteze o „lege specială” pentru a asigura funcționarea continuă a statului.