Noul guvern francez, condus de Michel Barnier, intenționează să prezinte un proiect de buget menit să abordeze preocupările legate de datoria „colosală” a țării. Acest buget include un impozit pe profiturile celor mai mari companii, în cadrul unui plan amplu de reducere a cheltuielilor publice și de creștere a taxelor pentru afacerile și gospodăriile cele mai bogate din Franța, relatează Politico.
Conform documentului obținut de Politico, administrația lui Barnier intenționează să reinjecteze 60,6 miliarde de euro în visteria statului, în mare parte prin reduceri de cheltuieli. Creșterile de taxe, care includ un „impozit excepțional pe profiturile marilor companii” de 8,5 miliarde de euro, vor constitui o parte semnificativă a efortului. În total, taxele majorate vor aduce 19,4 miliarde de euro, iar reducerile de cheltuieli vor însuma 41,3 miliarde de euro.
Oficialii francezi subliniază necesitatea acestor măsuri pentru a adresa deficitul bugetar anual și pentru a respecta regulile de cheltuieli ale UE până în 2029. Franța se confruntă cu o procedură de deficit excesiv la Bruxelles și are termen până pe 31 octombrie să prezinte un plan credibil de reducere a deficitului în anii următori.
Creșterile de taxe vor afecta în special afacerile, care vor contribui cu aproximativ 13,6 miliarde de euro. Ministrul adjunct al bugetului, Laurent Saint-Martin, a declarat că aceste taxe vor viza doar „cei mai bogați”, respectiv 0,3% din gospodăriile franceze. În schimb, povara fiscală va fi mai redusă pentru cei cu venituri mici.
Proiectul de buget prevede amânarea unei măriri a pensiilor corelată cu inflația până în iulie 2025, ceea ce poate provoca nemulțumiri. Planurile pentru creșterea taxelor sau eliminarea anumitor reduceri fiscale introduce de Emmanuel Macron au generat deja opoziție, unii politicieni amenințând cu votul împotriva bugetului.
Guvernul Barnier, care nu deține majoritatea în Adunarea Națională, ar putea să recurgă la aplicarea unui mecanism constituțional controversat pentru adoptarea măsurilor. Această procedură permite adoptarea legislației fără un vot, cu condiția ca o moțiune de cenzură să nu fie adoptată în termen de 48 de ore.