Fostul cancelar german, Angela Merkel, a dezvăluit detalii despre relația sa cu fostul președinte al SUA, Donald Trump, incluse în viitoarele ei memorii. Merkel, care a condus Germania între 2005 și 2021, a relatat cum, în timpul primei lor întâlniri în 2017, Trump a manifestat un interes deosebit pentru președintele rus, Vladimir Putin. „Părea complet fascinat de președintele rus”, a menționat Merkel, conform publicației Die Zeit, care a obținut fragmente din cartea fostului cancelar.
Întrevederea, ce a avut loc la începutul mandatului lui Trump, s-a desfășurat cu liderul american punând numeroase întrebări despre Vladimir Putin și referindu-se, de asemenea, la moștenirea est-germană a lui Merkel. „Era evident foarte fascinat de președintele rus. În anii care au urmat, am avut impresia că politicienii cu trăsături autocratice și dictatoriale l-au captivat”, a scris Merkel.
Cuvintele sale rememorative subliniază diferențele dintre abordările celor doi lideri. Angela Merkel descrie cum, în cadrul unei conferințe de presă ulterioare, Trump a criticat Germania, la care Merkel a preferat să răspundă cu date concrete. „Am vorbit pe două niveluri diferite. Trump la nivel emoțional, eu la nivel faptic… El nu părea să urmărească să rezolve problemele despre care vorbeam”, rememorează ea.
În viziunea cancelarei, Trump trata relațiile internaționale ca pe o competiție economică, având „mentalitatea unui dezvoltator imobiliar”. Pentru Donald Trump, „toate țările erau în competiție unele cu altele, în care succesul uneia era eșecul celeilalte”.
Merkel a căutat și sfaturi de la Papa Francisc despre cum să gestioneze interacțiunile cu Trump, în special în privința intenției acestuia de a se retrage din Acordurile climatice de la Paris. Papa i-a oferit sfaturi generale despre cum să interacționeze cu persoane având „opinii fundamental diferite”, susținând lecțiile de cooperare mai mult decât spiritul de competiție.
Când Trump a preluat funcția de președinte în 2017, Merkel era liderul cel mai longeviv al unui stat din Uniunea Europeană și avea o influență semnificativă, după ce navigase Germania și continentul prin crize precum criza datoriilor din zona euro, pandemia COVID-19 și invazia inițială a Rusiei în Ucraina din 2014.