Filmul ‘Provocarea’, despre care Vladimir Putin a afirmat cu mândrie că reprezintă prima producție de ficțiune filmată în imponderabilitate, a fost proiectat la Ambasada Federației Ruse din București, după ce autoritățile române au clasificat pelicula drept ‘propagandă’ și au interzis difuzarea acesteia în cinematografele din România. Evenimentul a avut loc într-un context marcat de tensiuni diplomate dintre Ministerul Culturii din România și Ministerul rus de Externe. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus, a acuzat România că încearcă să anuleze cultura rusă, pe fondul deciziei de a nu mai difuza două filme considerate propagandistice, inclusiv ‘Provocarea’.
În replică, ministrul Culturii din România, Raluca Turcan, a afirmat că decizia de a nu permite proiecția acestor filme în instituții publice de cultură reflectă o politică internă suverană, menită să respingă propaganda statelor agresoare. ‘Este regretabil că este pus semnul egalului între cultura rusă recunoscută și filmele de propagandă internațională finanțate de guvernul rus’, a spus Turcan, subliniind că România gestionează independent politicile sale culturale.
Proiecția filmului ‘Provocarea’ la ambasada Rusiei din București a atras atenția nu doar prin contextul său diplomatic controversat, dar și prin modul inedit de organizare. Accesul s-a făcut strict pe baza de buletin, transformând sala de festivități a ambasadei într-un veritabil cinematograf. Aproximativ 200 de persoane au urmărit pelicula, care urmărește aventurile unei chirurgă moscovite trimise în spațiu pentru a opera un cosmonaut rus. Cu toate acestea, criticile adresate filmului sugerează o producție grăbită, destinată mai degrabă să depășească eforturile similare hollywoodiene, decât să ofere o experiență cinematografică profundă.
Incidentul evidențiază tensiunile culturale și politice dintre România și Rusia, în contextul mai larg al războiului din Ucraina și al sancțiunilor impuse de Occident statului rus. Discuțiile între reprezentanții ambelor state reflectă dificultatea de a delimita cultura de propaganda politică, într-o perioadă marcată de conflicte și disidență.