O femeie din Franța, cunoscută doar ca HW, a câștigat un proces istoric la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), după ce soțul ei a obținut divorțul pe motiv că aceasta a refuzat să mai aibă relații intime cu el. CEDO a hotărât că femeia nu ar trebui să fie considerată „în culpă” pentru faptul că a refuzat să aibă relații sexuale, punând în prim-plan consimțământul ca bază pentru aceste relații.
Instanța europeană, situată la Strasbourg, a constatat că Franța a încălcat articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului, care privește respectul vieții private și de familie. HW, mamă a patru copii din suburbiile Parisului, a salutat decizia CEDO, declarând: „Sper că această decizie va marca un punct de cotitură în lupta pentru drepturile femeilor în Franța.”
După ce relațiile cu soțul ei s-au deteriorat în 1992 și apoi s-au agravat prin abuzuri fizice și verbale începând cu 2002, HW a încetat să mai facă sex cu soțul în 2004 și a depus cererea de divorț în 2012. Deși instanțele franceze anterioare au respins plângerile ei, CEDO a decis că „orice act non-consensual de natură sexuală constituie o formă de violență sexuală”.
Decizia CEDO vine într-un moment de reflecție pentru societatea franceză, în urma cazului Pelicot, unde o femeie a fost drogată și abuzată de mai mulți bărbați, amplificând dezbaterile privind consimțământul și drepturile femeilor.
HW a fost sprijinită de două organizații pro-drepturile femeilor – Fundația Femeilor și Colectivul feminist împotriva violului. Aceste grupuri au subliniat că „căsătoria nu este și nu trebuie să fie servitute sexuală”. Decizia CEDO marchează un moment semnificativ în reanalizarea legislației franceze privind drepturile individuale ale soților și plasarea consimțământului în centrul reformei legislației privind violul.