Cu o istorie de peste 100 de ani, „Fântână Tămăduirii” din Smeeni are un aer mistic. În perioada comunistă, fântâna a fost astupată. Autoritățile comuniste și cele din perioada interbelică au făcut tot posibilul să oprească farmecul creat de fântâna din Smeeni. Se spune că apa din ea face minuni și acum și mulți români merg pentru a se aproviziona.
În ciuda eforturilor lor, sătenii au adus la viață iluzia creată în jurul Fântânii Tămăduitoare. Desigur, farmecul nu mai este același, încât timpul care a trecut a făcut să-și piardă din el.
Mii de români merg anual în Smeeni, pentru a se aproviziona cu apa făcătoare de minuni
În anul 1962, mii de pelerini din întreaga Românie mergeau să viziteze fântâna despre care se spunea că este vindecătoare de orice boală. Presa a avut un impact puternic, încât a răspândit ideea că nămolul are proprietăți miraculoase. Mai mult decât atât, oamenii ajungeau să dormă în mocirlă, la propriu, așteptând să se vindece de bolile pe care le aveau.
Lucrurile au luat o altă întorsătură, atunci când autoritățile și-au dat seama de riscul crescut de a izbucni mai multe epidemii. Astfel, tot presa a fost cea care a publicat din ce în ce mai multe materiale menite să-i facă pe oameni să nu mai creadă în acel fenomen.
Adrian Constantin: „Părerile erau împărțite”
Profesorul de istorie Adrian Constantin a scris un fragment referitor la fenomenul care a luat cu asalt întreaga populație. Potrivit informațiilor oferite de acesta, nici acum nu se știe dacă întreaga propagandă de atunci s-a născut în urma a ceea ce a fost fie un fenomen mistic, fie un semn divin.
„Apariţia fenomenului mistic de la Smeeni, în anii ’20, a născut diverse controverse. Părerile erau împărţite. Unii vedeau în fântâna miraculoasă un semn divin, alţii contestau starea de fapt ca pe o nălucire.
Iar altă parte rămânea îndoielnică, în nepronunţare. (…) Nu ştim acum care va fi fost realitatea acestui fenomen mistic, dar nici expertiza de atunci, demnă de serialul Cronici paranormale, nu putem şti ce alt serial ar fi inspirat în epocă”, a scris profesorul de istorie Adrian Constantin.