Decizia țărilor G7 de plafornare a prețului la petrolul rusesc îi va afecta și pe români, spune Klaus Iohannis. În acest context însă, șeful de stat nu a avut un răspuns clar în ceea ce privește prețurile pe care românii le vor plăti la pompă de la 1 ianuarie 2023.
Compensarea de 50 de bani pentru carburanți expiră la finalul acestei luni, iar oficialii nu au transmis până acum niciun răspuns în ceea ce privește posibilitatea prelungirii acestui ajutor. Asta chiar dacă în săptămânile ce vor urma, este așteptată o nouă creștere a prețului la benzină și motorină.
La toate acestea, Klaus Iohannis, președintele României, a transmis un mesaj evaziv, prin care a promis doar românilor că vor fi luare măsuri de coaliția de guvernare. În ce vor consta acestea însă și cât vor plăti românii pentru combustibil de la începutul anului viitor, rămâne însă de văzut.
Acum, urmări vor fi, asta este foarte clar, dar şi Guvernul se va preocupa de această chestiune. Și, cu siguranţă, cum și până acum s-au luat măsuri bune pentru a proteja populaţia, se va găsi o soluţie şi la această problemă., a declarat Klaus Iohannis în timpul unei conferințe de presă susținută în Albania.
În prezent, România importă nu mai puțin de 25% din necesarul total al consumului de țiței. Iar în ultimul an, de la declanșarea războiului din Ucraina, prețurile la pompă au explodat și au lovit greu în buzunarele românilor. Chiar dacă în ultimele săptămâni s-a înregistrat o scădere mică a prețurilor, este așteptat ca plafonarea prețului la 60 de dolari pe baril pentru petrolul cu proveniență din Rusia să afecteze puternic piața.
În urmă cu câteva săptămâni, Guvernul a vorbit de posibilitatea extinderii compensării de 50 de bani la pompă, până la finalul primăverii.
Prețul la țițeiul din Federația Rusă, plafonat la 60 de dolari pe baril
Luni a intrat în vigoare plafonarea decisă de țările G7, iar din ianuarie 2023 se va aplica și pentru celelalte produse petroliere. Singurele țări europene care nu aplică această măsură sunt cele dependente de importurile din Rusia, dar și Ungaria, care încă de la primul pachet de sancțiuni al Comisiei Europene s-a împotrivit.
Prin aceste măsuri, Occidentul vrea să lovească în economia Federației Ruse, care este susținută de exporturile petroliere.