Europarlamentarul Corina Creţu remarcă oportunitatea unică pe care Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) o prezintă pentru România, evidențiind necesitatea cheltuirii eficiente a fondurilor alocate până în 2026 pentru a evita riscul restituirii acestora. Statul român trebuie să asigure implementarea proiectelor prevăzute în PNRR, în contextul în care Consiliul ECOFIN a stabilit că fondul de redresare post-pandemie, NextGenerationEU, nu va fi prelungit după acest termen.

Corina Creţu, fost comisar european pentru politica regională, a declarat: „PNRR-ul este o șansă istorică pentru România și sper din tot sufletul să nu ne trezim în 2026 că nu am folosit banii alocați și că trebuie să ii trimitem înapoi la Comisie”. Până în prezent, România a înregistrat o rată de încasare de aproximativ 32%, sumând 9,4 miliarde de euro din fondurile PNRR, însă a treia cerere de plată în valoare de 2,7 miliarde de euro, depusă în decembrie 2023, încă nu a fost aprobată.

Pentru anul 2024, sunt preconizate investiții majore în diverse sectoare, printre care educația, sănătatea și infrastructura, cu proiecte ambițioase precum dotarea a 75.000 de săli de clasă, achiziționarea de 1.200 de autobuze electrice pentru elevi, modernizarea a 25 de spitale publice și dezvoltarea infrastructurii feroviare și rutiere. Aceste inițiative semnificative subliniază angajamentul în direcția unor reforme profunde și dezvoltări sustenabile prin intermediul PNRR.

Creţu a evidenţiat încercările de a extinde termenul de implementare a PNRR până în 2026, în contextul provocărilor de implementare cunoscute din experiențele anterioare cu fondurile europene. Constrângerea timpului rămâne astfel un factor critic în realizarea de progrese concrete, iar implicarea activă și eficientă este esențială pentru capitalizarea deplină a oportunității furnizate de fondurile europene.