Anul electoral 2024 a marcat căderi semnificative în spectrul politic românesc, mai mulți lideri și partide confruntându-se cu eșecuri răsunătoare. Printre cei mai afectați se numără Nicolae Ciucă și Clotilde Armand.
Nicolae Ciucă, fost președinte al PNL și al Senatului, a candidat la alegerile prezidențiale unde a obținut doar 811.952 de voturi, clasându-se pe locul patru. Acest rezultat l-a determinat să-și dea demisia din fruntea PNL. Totuși, Ciucă a reușit să câștige din nou un mandat de senator. Partidul său a înregistrat un declin la alegerile parlamentare, coborând la un procentaj de 10% față de 2020. Doar la europarlamentare au înregistrat o victorie, obținând 48% din voturi alături de PSD.
Clotilde Armand, reprezentantă USR, a pierdut alegerile locale pentru Primăria Sectorului 1, și a fost nevoită să renunțe la statutul de senator din cauza unui proces pierdut cu ANI. USR a înregistrat un declin semnificativ în față de anul 2020, pierzând mai multe primării importante și fiind pe locul patru la parlamentare.
Mircea Geoană s-a retras din politică după ce s-a clasat pe locul al șaselea în primul tur al alegerilor prezidențiale, cu 6.3% din voturi, după o campanie controversată. Forța Dreptei, condusă de Ludovic Orban, nu a reușit să treacă pragul de 5% la alegerile parlamentare.
Alți politicieni semnificativi care au întâmpinat dificultăți includ Cristian Popescu Piedone, care a pierdut ambele alegeri din 2024 pentru Primăria București și Parlament, și Gabriela Firea, învinsă de Nicușor Dan pentru Primăria Capitalei, deși a câștigat un mandat de europarlamentar.
Probleme juridice au afectat și politica locală, cu figuri precum Gheorghe Flutur și Iulian Dumitrescu care au pierdut alegeri critice și se confruntă cu acuzații de corupție. Eugen Pîrvulescu și Nelu Tătaru au fost implicați în dosare instrumentate de DNA.
Aceste evenimente definesc culoarea politică a anului 2024, marcând o perioadă de tranziții și schimbări în peisajul politic al țării.