Epilepsia este o afecțiune neurologică gravă, caracterizată prin apariția de crize epileptice recurente, care afectează zeci de milioane de persoane din toată lumea. În absența unui tratament adecvat, poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții persoanelor afectate și a familiilor acestora. Continuă să citești pentru a afla mai multe despre cauzele și simptomele acestei afecțiuni!
De ce apare epilepsia?
Cauzele epilepsiei nu pot fi întotdeauna identificate. De fapt, în aproximativ 50% dintre cazuri, epilepsia apare din motive care nu sunt pe deplin cunoscute. Dintre cauzele identificate, printre cele mai importante se numără: ereditatea sau factorii genetici, tumorile cerebrale, accidentul cerebral sau alte afecțiuni ale creierului, infecțiile precum meningita, SIDA, encefalita virală sau malaria cerebrală, tulburările de dezvoltare (ex: autismul, neurofibromatoza), traumatismele craniene, encefalitele autoimune, dar și anumite probleme prenatale (ex: dieta inadecvată a mamei, consumul de droguri).
Factori de risc pentru epilepsie
Există mai mulți factori ce pot crește riscul de epilepsie, inclusiv: vârsta (boala este mai frecventă la copii și la adulții în vârstă), istoricul familial de epilepsie, leziunile la nivelul capului, accidentul vascular cerebral și alte afecțiuni vasculare. Afecțiunile neurologice cronice, precum demența sau boala Alzheimer, sunt și ele asociate cu un risc crescut de epilepsie.
Există și factori externi care pot declanșa un episod de epilepsie, printre care somnul insuficient, febra, stresul prelungit, lumina puternică sau intermitentă pe termen lung, săritul peste mese sau o dietă dezechilibrată.
Cum se manifestă epilepsia?
Epilepsia se manifestă prin diverse tipuri de crize convulsive, iar simptomele și semnele propriu-zise pot varia în funcție de tipul de convulsii. Ele pot include, de exemplu, confuzie temporară, mișcări necontrolate ale brațelor și picioarelor, pierderea cunoștinței, teama, anxietatea și alte simptome psihice.
Există trei tipuri principale de crize epileptice: crize generalizate, crize parțiale și crize absente. Crize generalizate sunt acelea care par să includă toate zonele creierului și pot fi de 6 tipuri: absente (apar adesea la copii și pot provoca o scurtă pierdere de cunoștință), tonice (provoacă rigidizarea mușchilor, afectând, de obicei, mușchii spatelui, brațelor și picioarelor), atropice (duc la o pierdere a controlului muscular), convulsive (se manifestă prin mișcări musculare repetate sau ritmice), mioclonice (apar ca niște bătăi scurte ale brațelor și picioarelor) și tonico-clonice (pot provoca o pierdere bruscă de cunoștință, rigidizare și agitare a corpului și, uneori, pierderea controlului vezicii urinare sau mușcarea limbii). Crizele parțiale sunt de două tipuri: crize focale fără pierderea cunoștinței (nu cauzează o pierdere a cunoștinței; pot schimba emoțiile sau modul în care sunt percepute lucrurile, mirosurile, gustul sau sunetele) și crize focale cu tulburare de conștientizare (implică o schimbare sau pierderea cunoștinței; bolnavul privește în gol și nu răspunde sau face mișcări repetitive). Crizele absente nu se manifestă prin convulsii, însă pacientul își pierde cunoștința.
În general, o persoană cu epilepsie va avea tendința de a avea același tip de convulsii de fiecare data, deci simptomele vor fi similare de la un episod la altul. Criza, de obicei, nu durează mult (câteva secunde sau minute) și se poate repeta la intervale de timp diferite. Uneori, debutul unei astfel de crize poate fi anunțat de anumite semne: oboseală, nervozitate, durere de cap, tegumente palide sau roșeață facială. Trebuie însă precizat că simptomele crizelor epileptice pot fi confundate cu alte afecțiuni neurologice și numai un medic poate decide dacă este vorba de epilepsie ori de ceva precum simptomele sclerozei multiple.
Epilepsia este o afecțiune neurologică complexă, ale cărei cauze, de foarte multe ori, nu pot fi stabilite și care se poate manifesta diferit de la o persoană la alta. Pentru stabilirea unui diagnostic corect, este necesară o vizită la un medic neurolog.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol nu pot fi considerate un substitut pentru vizita la medic. Dacă te confrunți cu simptome îngrijorătoare, programează-te la o consultație de specialitate pentru a beneficia de un diagnostic clar și un plan de tratament adecvat!
Surse:
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/epilepsie-cauze-simptome-tratament
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/scleroza-multipla-cauze-simptome-tratament