După un rezultat extrem de slab al partidului său la alegerile europarlamentare, președintele Franței, Emmanuel Macron, a luat decizia neașteptată de a dizolva parlamentul de la Paris. Aceasta este un pariu riscant care ar putea foarte ușor să aducă rezultate nedorite pentru liderul francez.
În urma deciziei de dizolvare, există trei scenarii principale care ar putea reprezenta dezavantaje majore pentru Macron. Prima posibilitate este ca guvernul Franței să fie condus de Jordan Bardella, liderul extremei drepte și președintele formațiunii lui Le Pen, Adunarea Națională (RN).
Dacă Adunarea Națională obține o majoritate absolută în parlament, Emmanuel Macron ar fi obligat să-l numească prim-ministru pe Bardella. „RN l-a desemnat deja pe Bardella drept candidat pentru poziția de premier”, conform surselor. În prezent, RN deține 88 de locuri în parlamentul francez și ar avea nevoie să crească până la 289 pentru a avea o majoritate absolută.
Deși ar fi dificil să atingă această cifră, nu este imposibil. Un sondaj recent arăta că RN ar putea câștiga între 243 și 305 mandate la eventuale alegeri anticipate. „Cu un număr de 250 de parlamentari din 2022, guvernul lui Macron a rezistat sub amenințarea constantă a unei moțiuni de cenzură,” a remarcat Politico.
O altă problemă este posibilitatea unui parlament și mai divizat, fără șansa formării unei coaliții majoritare. Alegerile care vor urma ar putea rezulta în apariția unui nou pol de stânga, complicând și mai mult peisajul politic. „Președintele a decis conștient că această cale nu există. Am luat act de această decizie”, a declarat președintele parlamentului francez.
În timp ce Macron a încercat în mod repetat să formeze o coaliție majoritară cu Republicanii, liderii acestei formațiuni au refuzat de fiecare dată o posibilitate de guvern cu Renaissance.
Într-un sistem politic centralizat în jurul persoanei președintelui, responsabilitatea personală a lui Macron va fi pusă sub lumina reflectoarelor dacă pariul său provoacă o criză. „Eu sunt singurul care nu riscă nimic”, a declarat Macron, subliniind intenția sa de a câștiga alegerile anticipate.
În 1969, după ce a pierdut un referendum, președintele Charles de Gaulle a demisionat, interpretând rezultatul drept un vot de blam. Deși în prezent nu se discută despre o posibilă demisie a lui Macron, incertitudinea politică ar putea duce la folosirea de către președinte a puterilor extinse pentru a limita rolul parlamentului.