Urzica, planta ce poate fi culeasă din februarie până în noiembrie, este o sursă generoasă de vitamine (A, C, K, B2), minerale, fier, magneziu, calciu și siliciu, folosită atât în scop terapeutic, cât și în prepararea anumitor feluri de mâncă. În plus, urzicile au și efecte benefice asupra sângelui, putând fi de mare ajutor după o perioadă în care alimentația a fost predominant una grasă.
Infuzia de urzici se poate prepara dintr-o lingură de frunze proaspete, spălate și tocate, amestecate cu o cană de apă clocotită. Aceasta se lasă la infuzat timp de un sfert de ceas, după care se poate bea. Cantitatea recomandată de fitoterapeuți este de 2-3 căni pe zi, timp de o lună.
Și sucul de urzici este la fel de benefic, acesta fiind recomandat a se prepara din frunze trecute prin mașina de tocat și consumate câte două linguri pe zi. Pentru cei care nu agreează gustul, se poate combina cu suc de legume sau ceai de mentă și se bea înainte de masă, cam cu un sfert de oră.
De altfel, sucul de urzici este cunoscut pentru capacitatea sa de a întări imunitatea și de a combate anemia. În plus, urzica poate ajuta la reglarea glicemiei, fiind un remediu natural împotriva diabetului.
La recomandarea fitoterapeuților, trebuie consumate două linguri de suc proaspăt de urzică pe zi, timp de trei luni. Infuzia de urzică este indicată și în combaterea tensiunii arteriale și a tahicardiilor.
Urzicile, datorită vitaminei K, pot ajuta la reglarea ciclului menstrual și la combaterea sângerărilor gingivale și nazale. De asemenea, inflamațiile bucale pot fi domolite cu ajutorul ceaiului de urzică, cu care se pot face gargară de trei ori pe zi.
Și aplicată extern, urzica are efecte pozitive. Ceaiul de urzică este indicat pentru a combate mătreața și a revitaliza părul. Se prepară dintr-o ceașcă de urzici mărunțite, opărite timp de un sfert de oră cu un litru de apă clocotită. După ce ceaiul se răcește, se strecoară și se folosește pentru a clăti părul, după o spălare prealabilă.