Un studiu realizat de echipa de cercetători de la University College London a dezvăluit că persoanele cu studii superioare și din cea mai bogată treime a societății sunt mai puțin predispuse să dezvolte tulburări cognitive ușoare și, în consecință, să ajungă la demență. Studiul subliniază că educația de nivel universitar și poziția socio-economică superioară pot reduce semnificativ riscul declinului cognitiv.
Participanții la studiul desfășurat pe o perioadă de zece ani au arătat că cei cu studii superioare prezentau un risc cu 43% mai mic de a trece de la o stare cognitivă sănătoasă la o tulburare ușoară. În paralel, cei din cea mai bogată treime aveau un risc cu 26% mai mic ca o tulburare cognitivă să evolueze către demență. Conform autorului principal al studiului, Aswathikutty Gireesh, „este posibil ca educația și locurile de muncă solicitante din punct de vedere intelectual să contribuie la formarea unei rezerve cognitive mai mari, protejând astfel împotriva declinului cognitiv.”
Analiza a inclus 8.442 de persoane care au raportat date referitoare la educație, profesie și avere, fiind evaluați din punct de vedere mental prin teste cognitive și diagnostice medicale. Rezultatele au arătat că persoanele cu avere mai mare aveau o probabilitate cu 56% mai mare de a se recupera de la tulburările cognitive ușoare și de a reveni la o stare sănătoasă comparativ cu cei cu o avere mai redusă. În același timp, persoane cu studii superioare au prezentat o șansă crescută cu 81% de a-și îmbunătăți funcțiile cerebrale.
Autorul senior al studiului, Dorina Cadar, a subliniat importanța acestor descoperiri, menționând că „recuperarea potențială este esențială pentru creșterea calității vieții vârstnicilor și reducerea poverii tulburărilor cognitive asupra sistemului de sănătate și societății.” Cercetătorii îndeamnă autoritățile să implementeze politici care să susțină bunăstarea mentală la toate nivelurile sociale, subliniind necesitatea de cercetări suplimentare.
Demența afectează deja aproape 7 milioane de americani, cu factori de risc precum educația scăzută, tulburările medicale și stilul de viață nesănătos jucând un rol crucial în declinul funcțional cognitiv.