Pe 22 septembrie 2024, va avea loc echinocțiul de toamnă, marcând începutul toamnei astronomice în emisfera nordică. Acest fenomen se va întâmpla la ora 15:43, ora României, și este unul dintre cele doar două momente dintr-un an în care durata zilei este aproximativ egală cu cea a nopții în întreaga lume.
Termenul de ‘echinocțiu’ sau ‘echinox’ provine din latinescul ‘aequinoctium’, compus din ‘aequus’, care înseamnă ‘egal’, și ‘nox’, ‘noctis’, însemnând ‘noapte’. Echinocțiile se produc de două ori pe an: primăvara, în jurul datei de 20 martie, și toamna, în jurul datei de 22 septembrie.
Primul eveniment al anului, echinocțiul de primăvară, este momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece din emisfera cerească sudică în cea nordică, semnalizând începutul primăverii. De la această dată, zilele devin progresiv mai lungi până la solstițiul de vară, pe 21 iunie. Invers, echinocțiul de toamnă marchează momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc din emisfera nordică în cea sudică, punctul de referință fiind numit ‘punct autumnal’.
După echinocțiul de toamnă, durata nopții va fi mai mare decât a zilei până pe 21 decembrie, când are loc solstițiul de iarnă. Un alt aspect important legat de schimbarea anotimpurilor este modificarea orei. Aproximativ o lună după echinocțiul de toamnă, în noaptea dintre 26 spre 27 octombrie 2024, România va trece la ora de iarnă.
Acest fenomen astronomic, observat și sărbătorit de diverse culturi de-a lungul timpului, ne reamintește de ciclurile naturale și reprezintă un moment de tranziție important nu doar în calendarul naturii, dar și în obișnuințele și activitățile noastre zilnice.