După tăierea sporurilor, urmează concedieri masive la stat! Ce instituții sunt vizate și care sunt cerințele Guvernului

Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis să meargă mai departe cu reformele în administrația publică, iar după plafonarea sporurilor acordate bugetarilor, urmează valul de concedieri în instituțiile de stat.

Anunțul a fost făcut oficial pe 30 iunie, când mai multe structuri aflate în subordinea Executivului au fost informate că va începe o etapă de restructurare. Măsura vizează instituțiile finanțate de la bugetul de stat, care, potrivit Guvernului, pot funcționa și cu un număr redus de angajați.

Reducerea posturilor, reorganizarea personalului și monitorizarea procesului

Restructurarea înseamnă, concret, reducerea numărului de posturi și o nouă schemă de personal. Guvernul le-a transmis clar instituțiilor vizate:

„Reduceți numărul de angajați, reduceți numărul de posturi, faceți niște scheme de personal mai suple. Dacă funcționați cu 40 de oameni, puteți să funcționați și cu 20.”

Procesul va fi atent monitorizat de Ministerul Finanțelor și de Cancelaria Prim-Ministrului.

Concedierile vor începe cu structurile care funcționează din venituri proprii și din subvenții bugetare, acestea fiind primele care au primit notificări privind necesitatea reducerii de personal. Este pentru prima dată în ultimii ani când o listă clară cu instituțiile vizate este pusă pe masa Guvernului. Până acum, astfel de măsuri erau doar anunțate, dar fără un plan concret de aplicare.

Tot pe 30 iunie, Executivul a aprobat o ordonanță de urgență care plafonează sporul pentru condiții vătămătoare. Dacă până acum acest spor putea ajunge până la 1.500 de lei, de la 1 iulie el a fost limitat la 300 de lei brut pe lună, indiferent de salariul de bază. Măsura se aplică tuturor categoriilor de angajați din sectorul bugetar.

Conform autorităților, această plafonare are rolul de a elimina inechitățile din sistem și de a reduce cheltuielile publice nejustificate. Zeci de mii de salariați din domenii precum sănătate, educație, cercetare și administrație vor primi sume mai mici începând cu luna iulie.

În plus, și zilele de concediu de odihnă suplimentar pentru condiții speciale au fost reduse. Dacă anterior acestea variau între 3 și 10 zile lucrătoare, acum au fost limitate la maximum 5 zile. Autoritățile susțin că vechile limite nu mai sunt justificate în contextul actual.

Ilie Bolojan a precizat:

„Vom continua cu reorganizarea aparatului bugetar.”

Planul de reformă a fost aplicat de el și în trecut, în administrația locală din Oradea și Bihor, iar acum este extins la nivel național. Premierul a declarat de la începutul mandatului că vrea să reducă risipa, să eficientizeze administrația și să elimine sinecurile politice.

Restructurarea anunțată de Guvern va fi aplicată etapizat, iar fiecare instituție vizată trebuie să prezinte o analiză detaliată a organigramei. Asta presupune o evaluare clară a posturilor ocupate, a celor vacante, dar și a volumului de muncă pe fiecare funcție. Pe baza acestor date, vor fi stabilite reducerile posibile și se va decide care posturi vor fi comasate sau desființate.

Guvernul a transmis că:

„Nu vor fi afectate serviciile esențiale sau zonele critice, precum educația, sănătatea sau securitatea națională.”

Totuși, toate instituțiile trebuie să vină cu un plan clar de reorganizare, altfel vor fi sancționate. În perioada următoare, este posibil să apară și o listă oficială cu structurile care s-au conformat și cele care au refuzat să aplice noile cerințe.

Pentru cei care vor fi disponibilizați, Guvernul a promis câteva măsuri de sprijin. Angajații concediați vor avea dreptul la indemnizație de șomaj și vor putea accesa programe de reconversie profesională. Ministerul Muncii urmează să lanseze un plan de sprijin care include cursuri gratuite de recalificare, consiliere profesională și sprijin în găsirea unui nou loc de muncă.

Autoritățile vor încerca să faciliteze tranziția din sistemul public către piața muncii private prin parteneriate cu companii private și agenții de recrutare. Totuși, mulți dintre cei afectați se confruntă cu incertitudini și îngrijorări legate de impactul financiar și emoțional. Deși sprijinul există la nivel declarativ, adaptarea la cerințele pieței libere va fi dificilă pentru o parte dintre angajații disponibilizați.

Guvernul spune că aceste reforme sunt necesare pentru reducerea deficitului bugetar și pentru echilibrarea bugetului public. Reforma administrației este prezentată ca o condiție pentru stabilitatea economică a țării, iar reorganizarea instituțiilor – un pas inevitabil. Dar până când planul va fi aplicat complet, mii de bugetari urmează să afle dacă mai au sau nu loc la stat.