Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a stârnit din nou controverse cu dorința exprimată de a anexa Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, aflată sub suveranitatea Regatului Danemarcei. Postarea sa pe rețeaua socială Truth Social a provocat reacții rapide din partea guvernului danez, care a anunțat investiții semnificative, de cel puțin 1,3 miliarde de euro, pentru întărirea apărării Groenlandei.
Trump a afirmat că „deținerea și controlarea Groenlandei este o necesitate absolută” și a pus în discuție, tot prin intermediul platformelor online, suveranitatea altor regiuni precum Canalul Panama și statutul Canadei.
Pe lângă semnificația simbolică, declarațiile lui Trump readuc la lumină un interes istoric al Statelor Unite în achizițiile teritoriale strategice, manifestat de-a lungul secolelor XVIII și XIX. În 1946, SUA chiar au încercat oficial să achiziționeze Groenlanda, oferta de atunci fiind respinsă de Danemarca.
Groenlanda, cu o suprafață de peste 2 milioane de kilometri pătrați și o populație redusă, este de importanță geostrategică majoră datorită resurselor naturale bogate, inclusiv petroliere și minereuri rare. Reacționând la cele mai recente comentarii ale lui Trump, prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, a declarat ferm: „Groenlanda este a noastră. Noi nu suntem de vânzare și nu vom fi niciodată de vânzare.”
Ca răspuns la noile presiuni, ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a anunțat că vor fi efectuate investiții pentru achiziționarea de echipamente militare și modernizarea infrastructurii, inclusiv actualizarea unuia dintre aeroporturile importante pentru a putea opera avioane de luptă F-35.
De asemenea, SUA mențin trupe în Groenlanda la baza militară Pituffik din 1943, perioadă ce coincide cu ocupația nazistă a Danemarcei.
În ultimii ani, Groenlanda a devenit subiectul unor ambiții teritoriale din partea altor state, pe lângă atracția resurselor naturale abundente, făcând ca declarațiile lui Trump să rezoneze cu preocupările mai largi pentru securitatea arctică.