În cadrul următorului summit NATO de la Haga, care va avea loc în această vară, se vor purta discuții privind creșterea cheltuielilor pentru apărare la 3-3,5% din PIB, a declarat Ionela Ciolan, expertă în politica de securitate a UE la Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene, marți, pentru Agerpres.
Ionela Ciolan, cercetătoare la think-tank-ul de la Bruxelles, a menționat că problema creșterii cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB ar putea fi abordată încă de la prima reuniune a miniștrilor apărării din statele NATO, la care va participa noul secretar american al apărării, Pete Hegseth.
„Cred că această dorință a președintelui Donald Trump ca europenii să investească 5% vine, practic, cu două implicații. Pe de o parte este folosită și ca o metodă de negociere cu statele europene ca să le convingă să investească mai mult. La momentul actual, doar 23 de state din cele 32 membre ale NATO investesc acel procent de 2% din PIB pentru apărare, care deja știm de 2 ani că este considerat insuficient pentru nevoile de securitate și descurajare necesare în Europa”, a explicat Ciolan.
În prezent, unele state membre, precum Polonia și Lituania, și-au exprimat deja acordul de a investi 5% din PIB în apărare. Totodată, vor exista state care vor încerca să crească acest procent, însă altele nu își permit din punct de vedere financiar să facă această alegere.
Cercetătoarea a subliniat că „Statele Unite nu vor mai oferi umbrela de securitate europeană, deci avem o nouă paradigmă în relațiile internaționale”. Creșterea investițiilor pentru apărare la nivelul UE va ajuta la creșterea capabilităților militare și la reducerea dependenței de Statele Unite în diverse procese militare. Ciolan a menționat că în prezent, statele europene achiziționează sisteme militare din SUA în procent de 63% și din alte state non-europene în procent de 70-75%.
Comisia Europeană a adoptat o strategie pentru industria de armament, care prevede ca până în 2030, statele UE să producă sau să achiziționeze armament produs în Europa în proporție de 50%, și până în 2035, în proporție de 60%.
Există opinii divergente între statele membre europene, în special între Franța, care promovează preferința pentru achiziții europene, și alte state care consideră benefică continuarea achiziției de tehnologie militară americană, atât pentru negocierile strategice cât și pentru menținerea angajamentului american în Europa.
În continuare, studiul acestor perspective va influența discuțiile și deciziile care vor fi adoptate la nivel european în următoarea perioadă.