Directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, a declarat că Ucraina s-a format abia în perioada sovietică, din teritorii ale mai multor state vecine, alipite unei baze teritoriale rusești. În acest context, el consideră că Polonia, Ungaria și România ar putea să ia în calcul posibilitatea de a-și extinde teritoriile, având în vedere ce considera el ca fiind ‘dezintegrarea Ucrainei’.
Narîșkin a menționat că interesele Poloniei sunt vizibile în regiunea Liov, acuzând siguranța cu care aceasta ‘își revendică’ fosta provincie, cunoscută în perioada interbelică drept ‘Kresy de Est’.
Directorul rus a afirmat și că România ar putea fi interesată de recuperarea unor teritorii din Basarabia și Bucovina de Nord, cedate Ucrainei sovietice după anul 1940. El a reamintit faptul că Parlamentul României a emis în 1991 o declarație privind invaliditatea referendumului de independență al Ucrainei în atribuirea acestor teritorii.
De asemenea, Narîșkin a vorbit despre pretențiile Ungariei asupra Transcarpatiei, regiunea locuită de unguri încă din secolul al XI-lea până la înfrângerea Austro-Ungariei în Primul Război Mondial, când zona a fost atașată Cehoslovaciei și mai apoi Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene, conform negocierilor de la momentul respectiv.
Evidențiind istoria politică și teritorială complexă a Ucrainei și a Europei de Est, Narîșkin a susținut că aceste regiuni istorice beneficiază de condiții pentru dezbateri științifice, ale căror concluzii ar putea fi relevante în crearea cadrului legal internațional. În încheiere, acesta a reafirmat ideea că evoluția granițelor est-europene a fost determinată de confluența dintre istoria politică și interesele naționale.