Senatoarea Diana Șoșoacă a trimis joi o scrisoare deschisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitând intervenția acesteia în legătură cu decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a-i respinge candidatura la alegerile prezidențiale. În opinia senatoarei, această hotărâre marchează o încălcare a drepturilor fundamentale, susținând că îi limitează „dreptul de a face opoziție puterii”.
În scrisoare, Șoșoacă afirmă că decizia CCR încalcă articolele 9 și 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează libertatea de gândire și de exprimare. Ea susține că a fost creat un „precedent periculos” privind delictul de opinie și nerecunoașterea imunității parlamentare pentru declarații politice. „Dacă nu reacționați, veți restaura sistemul fascisto-nazisto-stalinist împotriva căruia spuneţi că luptaţi”, avertizează Șoșoacă în scrisoarea sa.
De asemenea, se precizează că CCR i-a încălcat dreptul la un proces echitabil, fiind privată de posibilitatea de a-și prezenta apărarea sau documentele relevante. „Prin decizia CCR s-a încălcat și dreptul la un proces echitabil, eu nefiind citată. Dacă CCR ar face parte din justiție, ar însemna că deciziile, hotărârile și avizele ar trebui verificate de o instanță judecătorească”, scrie Șoșoacă.
Conform motivării CCR, respingerea candidaturii sale este justificată prin nerespectarea condițiilor referitoare la „valorile democrației, statul de drept, respectarea Constituției” și apartenența României la UE și NATO. Șoșoacă contestă aceasta, menționând că decizia încalcă Tratatul Uniunii Europene și Tratatul NATO, precum și statutul actual al Uniunii.
Scrisoarea este adresată și președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, aceasta subliniind că sancțiunile primite pentru un incident petrecut în iulie la Parlamentul European îi încalcă „dreptul la credință”. Atunci, a fost dată afară din plen pentru că a ridicat o icoană religioasă și a criticat politicile europene.
Decizia CCR de a invalida candidatura Dianei Șoșoacă pentru alegerile prezidențiale din 2024 stârnește discuții intense, având în vedere acuzațiile de încălcare a drepturilor fundamentale și interferența în procesul democratic. Aceasta a subliniat că „regulile se aplică doar împotriva opoziției, nu și a celor care cântă în struna puterii”, exprimând temerea că precedentul creat ar putea afecta și alte partide suveraniste din Europa.