Subiectul principal al acestui articol este falsul mit al mezelurilor sănătoase promovat în reclame, contrastând cu realitatea dură și deloc apetisantă a procesului de producție și a ingredientelor folosite.
Mezelurile, frecvent consumate de români datorită prețului accesibil și al satisfacției rapide a foamei, sunt, în realitate, printre cele mai nocive alimente. Un angajat la o fabrică de mezeluri a dezvăluit într-o conversație surprinsă în tren că, după ce a văzut ce se pune în aceste produse, a rămas îngrozit. Lista include piele, grăsime, zgârciuri, oase și alte resturi, care intră în niște mașini de tocat imense și sunt amestecate cu apă, multă sare și diverse prafuri. Carnea este doar într-o proporție foarte mică.
Contrar așteptărilor, legislația privind normele de compoziție, existentă din 2006, nu pare să aibă prea mult efect în îmbunătățirea situației. Un raport al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, bazat pe date din 2010, indică că produse precum parizerul, crenvurștii și salamurile de vară au un conținut de proteine cu 2% mai mic față de prevederile legale, ce stabilesc că mezelurile trebuie să conțină carne în proporție de cel puțin 10-11%.
În schimb, carnea dezosată mecanic, o pastă obținută din tendoane, oase, pielițe, cu un conținut aproape inexistent de proteine, se găsește din plin în aceste produse. Aceasta este periculoasă mai ales pentru copii sau tineri, din cauza cantității ridicate de fosfor ce împiedică asimilarea calciului.
Comparând rețetele originale cu cele actuale, se observă o schimbare semnificativă în ingredientele folosite. Pastrama de porc, parizerul, mușchiul afumat, salamul Victoria și kaizerul au devenit produse cu un conținut ridicat de apă, stabilizatori, potențiatori de aromă, antioxidanți, agenți de îngroșare, dextroză, coloranți și conservanți. Carnea naturală și calitativă a fost înlocuită cu emulsii, proteine vegetale, amidon, sau chiar resturi de carne.
Acest articol nu își propune să îndrume sau să influențeze deciziile de consum ale cetățenilor, ci doar să informeze cu privire la diferența dintre imaginea promovată în media și realitatea din spatele producției de mezeluri.