Arheologii au făcut o descoperire remarcabilă pe şantierul viitorului Spital Regional de Oncologie din Iaşi, unde au fost descoperite rămăşiţe umane şi vestigii arheologice din preistorie. Potrivit unui anunţ al Agenţiei de Dezvoltare a Infrastructurii pentru Sănătate (ANDIS), vestigiile aparţin culturii arheologice Horodiştea-Erbiceni, datând din circa 3.500 î.Hr.
Adrian Popa, directorul ANDIS, a detaliat printr-o postare pe reţele de socializare că cercetătorii Institutului de Arheologie al Academiei Române, filiala Iaşi, conduși de dr. Măriuca Vornicu, au descoperit complexe arheologice aparţinând acestei culturi, bazându-se pe resturi ceramice. „Această cultură arheologică reprezintă o legătură importantă între sfârşitul culturii Cucuteni şi începutul Epocii Bronzului”, afirmă Popa.
Mai mult, arheologii au identificat gropi care sunt interpretate iniţial ca fiind monumente funerare ce conţin rămășițele a cel puțin 14 indivizi. Adrian Popa afirmă că examene ulterioare vor include metode moderne de cercetare, cum ar fi analize ADN şi izotopice, pentru a determina modul de viaţă al acestor indivizi, cauza morţii şi bolile de care au suferit.
În ciuda acestor descoperiri, directorul ANDIS a asigurat că lucrările de construcţie la Spitalul Regional de Oncologie Iaşi nu vor fi perturbate. Conform declarației sale, descoperirile arheologice nu afectează continuarea lucrărilor, deoarece zona cu vestigii este separată de locul unde se va ridica efectiv clădirea spitalului.
„Lucrările nu sunt afectate. Zona este cumva separată. Acolo vor fi împrejmuirea şi pompele de căldură, lucrări care vor fi executate în ultima parte din proiect. Nu afectează fundaţia”, a precizat Adrian Popa pentru AGERPRES. El a adăugat că, din punct de vedere tehnic, lucrările pot continua în paralel cu cercetările arheologice.
În concluzie, descoperirile arheologice de pe şantierul Spitalului Regional de Oncologie Iaşi au oferit date importante pentru istorici fără a perturba calendarul de construcţie al infrastructurii medicale.