Cercetătorii din Norvegia au făcut o descoperire remarcabilă când au constatat că o specie de meduze poate inversa procesul de dezvoltare și deveni din nou larvă în condiții de hrană insuficientă, potrivit Deutsche Welle. Această descoperire ar putea avea implicații importante în studiul încetinirii procesului de îmbătrânire la oameni.
Fenomenul, asemănător cu cel observat la ‘meduza nemuritoare’ Turritopsis dohrnii, a fost identificat și la meduzele Mnemiopsis leidyi. Dacă prima specie a fost descoperită accidental în anii ’80 și și-a câștigat notorietatea pentru capacitatea de a se întoarce la o etapă anterioară a vieții atunci când este stresată, cercetătorii norvegieni Pawel Burkhardt și echipa sa au reușit să observe un proces similar la noua specie descoperită.
„Nemuritor este un termen puțin înșelător. ‘Dezvoltare inversă’ este mai corect”, a subliniat Pawel Burkhardt, lider de grup în cadrul Centrului Michael Sars al Universității Bergen din Norvegia. Cercetătorii au aplicat meduzelor două tipuri de stres: una prin înfometare prelungită și alta prin vătămare fizică. În urma experimentului, 40% dintre meduzele rănite și 14% dintre cele înfometate au reușit să revină la stadiul larvar.
Mnemiopsis leidyi demonstrează caracteristici unice, deoarece fiecare specimen revine la un singur stadiu larvar, ceea ce facilitează observația și monitorizarea de-a lungul ciclului lor de viață. Spre deosebire de Turritopsis, care formează colonii, Mnemiopsis rămâne un singur individ de-a lungul procesului de întinerire și inversare a dezvoltării.
Aceste observații deschid calea pentru studii mai aprofundate privind mecanismele genetice care permit aceasta inversare în dezvoltare. „Observarea tiparului dezvoltării inverse este primul pas”, a declarat cercetătorul Ferdinando Boero, colaborator al studiului. Totuși, Boero avertizează că replicarea acestui proces la oameni este puțin probabilă, dat fiind plasticitatea scăzută a celulelor umane, aspect care complică implementarea acestor mecanisme în medicina umană.
Cercetătorii sunt interesați să continuie studiul asupra rearanjărilor sistemului nervos între cele două etape ale meduzei și să investigheze dacă există un ‘buton genetic’, un aspect care ar putea deschide noi perspective în regenerarea și întinerirea umană.