Oamenii de știință au găsit chiciură în vârful vulcanilor gigantici de pe Marte, o descoperire neașteptată care va permite o mai bună înțelegere a ciclului apei pe „Planeta Roșie”, un aspect esențial pentru viitoarele misiuni de explorare, informează AFP, citată de Agerpres.
Descoperirea a fost realizată de sonda Trace Gas Orbiter (TGO) a Agenției Spațiale Europene (ESA) în regiunea domului Tharsis, situată aproape de ecuatorul planetei Marte. Studiul a fost publicat luni în revista Nature Geosciences.
Regiunea Tharsis este vastă și înaltă, cu un diametru de aproximativ 5.000 de kilometri, adăpostind vulcani imenși, stinși de milioane de ani. Printre aceștia se află Olympus Mons, cel mai mare vulcan din Sistemul Solar, cu o altitudine de 22 de kilometri, de trei ori mai înalt decât Everestul.
„Credeam că era imposibil în jurul ecuatorului lui Marte”, a declarat Adomas Valantinas, autorul principal al studiului și cercetător de la Universitatea Brown din Statele Unite, citat într-un comunicat ESA.
Temperaturile scăzute din regiunea Tharsis pe timpul nopții ajung până la -130°C, dar acestea nu depind de altitudine, spre deosebire de Terra, unde ne așteptăm să vedem piscuri înghețate, a explicat cercetătorul. În plus, atmosfera marțiană are un conținut deosebit de scăzut de apă, ceea ce face dificilă condensarea.
„Alte sonde au observat chiciură, dar în regiuni mai umede, mai ales în câmpiile din nord”, a declarat Frederic Schmidt, profesor la Universitatea Paris-Sarclay, coautor al studiului.
Sonda TGO, care orbitează Marte din 2018, a surprins imagini în momentul apariției primelor raze ale Soarelui. „Am văzut acolo un depozit strălucitor și albastru, cu o textură specială pe care nu o vedem decât la primele ore ale dimineții și doar în anotimpurile reci”, a explicat planetologul Frederic Schmidt.
Cantitatea de chiciură prezentă pe vârfurile a patru vulcani, Olympus Mons, Ascraeus Mons, Arsia Mons și Ceraunius Tholus, reprezintă „150.000 de tone de apă care circulă între suprafață și atmosferă în fiecare zi, echivalentul a 60 de piscine olimpice”, potrivit ESA.
Autorii studiului sugerează existența unui microclimat interior în caldeirele vulcanilor, craterele lor circulare. Vânturile ar urca pe pantele munților, aducând aerul relativ umed de lângă suprafață spre altitudini mai mari, unde se condensează și formează chiciură, a explicat Nicolas Thomas, coautor al studiului.
Modelarea computerizată a procesului de formare a chiciurii va permite o mai bună înțelegere a ciclului apei și a dinamicii acesteia între suprafață, atmosferă, ecuator și poli, un aspect crucial pentru viitoarele explorări marțiene.
„Am putea recupera apa din chiciură pentru consumul uman și să lansăm rachete de pe Marte separând moleculele de oxigen și de hidrogen”, a declarat profesorul Schmidt.
Descoperirea urmelor de apă pe suprafața marțiană, esențială și pentru căutarea urmelor de viață, este posibilă datorită existenței apei lichide pe planeta Marte în urmă cu 3-3,5 miliarde de ani, se arată în studiul ESA.