O descoperire arheologică de excepție a avut loc în comuna ieșeană Dobrovăț, județul Iași. Cercetători români și chinezi au descoperit rămășițele unui copil datând din secolele IX sau VIII înainte de Hristos, alături de fragmente ceramice din aceeași perioadă. Aceste oseminte au fost localizate în situl arheologic aflat pe vârful Dealului Buda, un loc studiat intens de specialiștii ieșeni și chinezi.
Colaborarea între arheologi români și chinezi este în derulare din 2019, când s-a observat o similitudine între cultura Cucuteni din Europa și cultura Yangshao din China. Cele două echipe de cercetători explorează posibilele conexiuni istorice între aceste civilizații neolitice. De la începutul cooperării, au fost mobilizați opt specialiști chinezi pentru a lucra alături de cercetătorii români, sub finanțarea Institutului de Arheologie din Beijing.
Lăcrămioara Stratulat, director adjunct al Complexului Național Muzeal Moldova Iași, a declarat că descoperirea subliniază eforturile comune ale cercetătorilor din cele două țări. „Șantierul de la Dobrovăț a fost încă de la început conceput ca un șantier-școală pentru tineri specialiști români și chinezi,” a explicat Stratulat.
În timpul lucrărilor recente, arheologii au găsit în situl arheologic o groapă funerară cu osemintele unui copil care stătea într-o poziție chircită, fără inventar funerar. În apropierea acestuia, au fost descoperite rămășițele unui porc tânăr. Specialiștii estimează că osemintele copilului sunt vechi de peste 2800 de ani.
Dr. Magda Lazarovici, cercetător științific la Institutul de Arheologie Iași, a menționat că analiza scheletului este în curs de desfășurare la Centrul de Cercetări Biologice al Academiei Române, filiala Iași, cu scopul unei confirmări prin datare radiocarbon.
Această descoperire face parte dintr-un amplu studiu în jurul ideii de eventuale conexiuni între culturile Cucuteni și Yangshao. Chenghao Wen, cercetător la Academia de Științe Sociale din China, a afirmat că echipa a identificat probabile similarități, precum decorațiunile ceramice și posibile tipuri de construcții.
Dr. Lazarovici explică faptul că chiar dacă legăturile directe nu sunt încă dovedite, sunt prezente similitudini în stilul artistic și simbolismul celor două culturi. Descoperirile recente nu se leagă însă direct de Cultura Cucuteni, ci de tradiții funerare mai recente asociate culturii Cozia-Saharna.
„Este important de reținut că asemenea săpături ne pot oferi informații cruciale despre mișcările populațiilor și schimburile culturale din acele vremuri,” a declarat Lazarovici, menționând posibilitatea ca situl să devină primul parc arheologic deschis publicului din România.