România se confruntă cu un deficit semnificativ de medici, iar studenții străini non-UE ar putea aduce o contribuție esențială pentru a atenua această problemă. Cu toate acestea, cei care vor să rămână în țară după finalizarea studiilor întâmpină dificultăți semnificative din cauza legislației stricte și a taxelor ridicate pentru obținerea unui post de rezidențiat.
Obaida, un student sirian care va obține diploma în medicină generală de la București, plănuiește să părăsească România după finalizarea studiilor din cauza taxelor mari și a lipsei unui salariu corespunzător. El menționează: „Cu decizia asta mă lupt din anul 5. Colegii mei au început să se pregătească pentru rezidențiat. Am înțeles că trebuie să plătesc 8.000 de euro și nu primesc nici salariul”.
Un alt student, originar din Palestina, și-a exprimat aceeași intenție de a pleca din România după licență, deși și-ar fi dorit să rămână. Acesta a explicat: „Iubesc totul la această țară – oameni, locuri, viața, totul. Dar nu pot rămâne”.
Studenții non-UE sunt obligați să plătească o taxă de aproximativ 8.500 de euro anual pentru rezidențiat, fără a beneficia de salarizarea acordată românilor și colegilor din UE, care poate ajunge până la 9.800 de lei brut pe lună.
Prof. dr. Anca Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, sugerează o revizuire a legislației pentru a permite o integrare mai facilă a absolvenților străini: „Ar fi în interesul nostru să simplificăm procedurile prin care aceștia pot să acceadă la poziția de medic”.
Secretarul general al Colegiului Medicilor, Gindrovel Dumitra, observă că majoritatea studenților străini preferă să-și continue pregătirea în alte țări pentru a evita aceste binecunoscute impedimente.
Cu toate că aceștia nu au semnalat experiente xenofobe, integrarea acestora ar putea fi influențată de percepția generală a pacienților față de medicii străini. Sociologul Bogdan Voicu subliniază că reticența față de specialiștii străini ar putea fi temporară, pacienții fiind în final interesați de competența profesională.
Reforma în acest domeniu ar putea ajuta atât la reducerea deficitului de personal medical, cât și la creșterea calității serviciilor de sănătate din România, mai ales în zonele rurale afectate de lipsa severă de resurse umane calificate.