Decizia recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin care se stabilește că este infracțiune consumul de substanțe psihoactive la volan doar dacă acestea afectează capacitatea de a conduce, nu schimbă procedurile actuale desfășurate de polițiștii rutieri, a afirmat Bogdan Oproiu, directorul adjunct al Direcției Rutiere din IGPR.
„ÎCCJ a stabilit prin decizia 25 că o persoană se află sub influența substanțelor psihoactive atunci când este depistată această substanță în probele biologice care i-au fost recoltate la unitatea spitalicească și trebuie, concomitent, ca acea substanță să influențeze comportamentul conducătorului auto la volan. Dar, din punct de vedere al activităților de poliție rutieră, această decizie nu schimbă cu nimic activitatea curentă pe acest palier”, a declarat Oproiu.
El a precizat că Poliția Rutieră dispune de echipamente moderne pentru a identifica persoanele care consumă substanțe psihoactive. Conform Ordonanței 97 din 2024, modificările recente prevăd un termen de 72 de ore pentru obținerea buletinului de analiză toxicologică, iar rezultatele determină măsurile ulterioare. Dacă se confirmă prezența substanțelor psihoactive, lucrarea intră în sfera penală.
„Pentru Poliția Rutieră, modul de lucru rămâne același – un test pozitiv cu dispozitivul Drugtest urmat de recoltarea de probe biologice la o unitate medicală și așteptarea rezultatelor în termen de 72 de ore”, a explicat Bogdan Oproiu.
Decizia ÎCCJ clarifică faptul că, pentru a se considera infracțiune conducerea sub influența substanțelor psihoactive, este necesară atât prezența acestora în probe biologice, cât și aptitudinea lor de a afecta capacitatea de a conduce a șoferului. Referitor la art. 336 alin. (2) din Codul penal, este explicat că persoana aflată sub influența unor substanțe psihoactive care conduce un vehicul este pasibilă de închisoare de la 1 la 5 ani sau de amendă.
Decizia Curții Supreme a provocat discuții din cauza numeroaselor dosare penale pentru consum de substanțe interzise la volan, chiar și în cazurile în care acestea proveneau din medicamente obișnuite sau spray-uri nazale antialergice. Criticii susțin că simpla prezență a substanțelor în probe nu echivalează automat cu afectarea capacității de conducere.
Există cazuri în care instanțele au dispus condamnări, iar altele au dat soluții de achitare. De regulă, se efectuează expertize medico-legale pentru a determina dacă influența substanțelor era de natură să afecteze negativ capacitatea de conducere în momentul incidentului.
Medicul legist Gabriel Gorun a precizat factori importanți în stabilirea influenței drogurilor asupra șoferilor, iar decizia ÎCCJ a fost întâmpinată cu nemulțumire de către procurori, care cer o schimbare urgentă a legii.