Slujba cununiei religioase este cu siguranță unul dintre cele mai importante momente pentru viitorii soți. Aceștia pășesc în noua viață alături,având binecuvântarea sfântă. Din acest motiv, conform rânduielii bisericești, Taina Cununiei are un loc important pentru familie. O regulă clară însă, îi împiedică pe viitorii soți să se bucure de această slujbă, la mănăstire.
Preoții de mănăstire nu pot oficia slujbele de cununie
În urmă cu câțiva ani, numeroase cununii se oficiau în cadrul bisericilor mănăstirilor. Conform unei decizii a Sfântului Sinod, de mai bine de 4 ani, acest lucru s-a schimbat. Slujba de cununie poate fi săvârșită doar în parohii, nu și la mănăstire.
Prin această hotărâre, BOR a intenționat să separe lucrurile în firescul lor. Mai exact, se știe faptul că viața monahală se dezice de cele lumești. Astfel, un preot de mănăstire care nu a avut modelul vieții de familie în doi nu va putea realiza cununii. De altfel, prilejul de ispită și sminteală al monahismului cu alaiul nunții a fost astfel înlăturat.
Excepția de la această regulă o fac ieromonahii care sunt deseori trimiși în parohii pentru a sluji. Aceștia pot săvârși și slujbele de cununie.
Aceeași regulă se aplică și în cazul Taine Sfântului Botez. Slujba specială nu poate fi oficiată în nici una dintre mănăstirile din România. Astfel, cei care își doresc să primească aceste sfinte taine sunt îndrumați să se îndrepte spre parohii.
Credincioșii au fost de altfel îndemnați să perceapă însemnătatea acestor rânduieli monahale. Mai exact, faptul că ieromonahii au voie din punct de vedere haric să oficieze aceste slujbe, dar nu și canonic. Prin hirotonisire, preoții primesc harul de a fi mediatorii noștri în fața lui Dumnezeu. Distincție face viața întru Hristos pe care aceștia o aleg. Preoții de parohie rămân în lume, iar călugării/ieromonahii aleg viața ascetică, departe de cele lumești.