Trimiterea celor 12 astronauți pe Lună rămâne una dintre cele mai mari realizări ale NASA, dar de peste 50 de ani nu a mai avut loc nicio misiune similară. Potrivit Business Insider, cauza nu este una de ordin tehnic sau științific, ci se bazează pe considerente politice și limitări bugetare.
Ultima misiune umană pe Lună, Apollo 17, s-a desfășurat în decembrie 1972. NASA promite să revină în viitorul apropiat cu misiuni pilotate pe Lună prin programul Artemis, care ar putea debuta cel mai devreme în 2026. Acest program nu doar că va trimite din nou oameni pe Lună, dar va include premieri, cum ar fi primul pas pe Lună al unei femei, al unui afro-american și al unui canadian.
Jim Bridenstine, fostul șef al NASA în timpul administrației Trump, a afirmat clar: „Dacă nu era riscul politic, am fi pe Lună în acest moment”, adăugând că am fi putut chiar să fim deja pe Marte. Ideea unei baze lunare permanente a fost propusă de mult timp, fiind văzută ca un pas logic în explorarea spațială.
O bază pe Lună ar oferi mai multe beneficii: ar putea deveni un centru de aprovizionare pentru misiuni lungi, ar putea facilita colonizarea planetei Marte și ar putea ajuta la rezolvarea unor mistere științifice fundamentale. Cu toate acestea, costurile rămân un obstacol major. Deși bugetul NASA pentru 2024 este de 24,9 miliarde de dolari, aceste fonduri sunt distribuite către multiple proiecte, de la Telescopul Spațial James Webb la misiuni către Marte și marginea sistemului solar. În comparație, bugetul de apărare al SUA pentru 2024 este de aproximativ 883,7 miliarde de dolari.
Proporția din bugetul federal alocată NASA a scăzut semnificativ de-a lungul decadelor, reprezentând doar 0,36% în prezent, față de 4% în 1965. Costurile mari ale unor astfel de misiuni sunt uneori greu de justificat politicienilor, după cum a indicat Walter Cunningham, fost astronaut în misiunea Apollo 7.
Planificarea proiectelor spațiale complexe depășește frecvent durata de două mandate prezidențiale, ceea ce complică susținerea continuă a proiectelor, deoarece succesorii pot decide să renunțe la inițiativele anterioare. Totuși, voci din industria spațială au sugerat că influența unor lideri ca Elon Musk ar putea revitaliza interesul pentru Lună și Marte.
Publicul a manifestat un interes limitat pentru explorarea spațială, chiar și la vârful programului Apollo, doar 53% dintre americani considerând că misiunile merită costurile. Un sondaj din 2023 arată o prioritate redusă pentru aceste misiuni: doar 12% dintre respondenți au considerat că NASA ar trebui să se focuseze pe Lună și numai 11% pe Marte. În schimb, 60% au susținut importanța detectării asteroizilor periculoși pentru Pământ.