Împușcături în masă. Un viitor politic și economic incert. Razboi nuclear. Păianjeni!
În meniul „ce e înfricoșător în aceste zile”, există multe amenințări din care să alegeți. Așa că se pune întrebarea: de ce și-ar dori cineva mai mult? De ce oamenii, de fapt, plătesc bani pentru a fi speriați, când sunt deja suficiente lucruri înfricoșătoare servite zilnic?
Dar exact asta fac tone de oameni. Ei caută filme de groază, cărți înfricoșătoare și case bântuite. Ei plătesc pentru a consuma frica. Și a vinde frica este o activitate din ce în ce mai profitabilă. De exemplu, numărul de filme de groază lansate în 1996? Doar 7. În 2017? 62! Și asta include filmul deloc amuzant cu clovni al lui Stephen King, „It”. Care până în prezent a vândut peste 36 de milioane de bilete și a încasat peste 320,8 milioane de dolari. Celelalte 24 de filme de groază din 2017 (pentru a completa primii 25 de artiști de box office) au vândut în total 100 de milioane de bilete și au încasat peste 600 de milioane de dolari.
Anxietate vs Frică
În primul rând, este important să știți că există o supraîncărcare competitivă a diferitelor definiții (și nuanțe asociate) fricii. O mulțime de oameni o studiază. Mulți oameni au păreri. O vom împărți în două tipuri simple. (majusculă A) Anxietate și (majusculă F) Frica.
Anxietatea este cea care ne ține trează noaptea. Este adesea trăit ca o groază. Îți faci griji. Incertitudine. Nervozitate. Îngrijorare. Și în mod specific, concentrează mintea asupra posibilelor evenimente viitoare care s-ar putea întâmpla, dar nu s-au întâmplat încă: război nuclear, sfârșitul democrației, atacuri teroriste, rănirea sau moartea celor dragi, o despărțire teribilă, pierderea finanțelor etc.
Frica – descrisă și ca frică, groază, teroare, panică etc. – este inamicul mult mai simplu. Derive din ceea ce este chiar în fața noastră, chiar acum – o amenințare imediată la adresa siguranței noastre. Acesta ar putea fi un criminal mascat care intră în casa noastră, un câine turbat care alergă direct spre noi sau acel moment în care pășim accidental printr-o pânză de păianjen. Ea provoacă schimbări biologice semnificative, aproape instantanee, de luptă sau de zbor în noi.
Dar, în plus, în încercarea de a înțelege de ce cineva ar dori să experimenteze ceva precum frica, trebuie să recunoaștem, de asemenea, că aceasta conține o subcategorie. Care provoacă simptome similare, dar cu rezultate (în mare parte) plăcute.
„Distracția” din spatele fricii
Angajare voluntară cu stimuli negativi de înaltă excitare. Sau, mai simplu, „merg la un film de groază sau la o casă bântuită”. Și, în timp ce ne permite să simțim emoțiile biologice de a fi speriat este o parte a acestui lucru, experiența generală poate duce la un sens mai profund în viața noastră. În unele cazuri, poate oferi chiar o valoare terapeutică pentru cei care suferă de – ați ghicit – anxietate.
Experimentarea „distracției înfricoșătoare”, ne poate da un sentiment de stăpânire asupra ei. Acest lucru poate fi foarte mulțumitor. Alegem să experimentăm o activitate înfricoșătoare. Acest pas, poate cel mai important, încadrează întreaga noastră experiență. Expunând atenție pentru a înfrunta ceva înfricoșător, recunoaștem că deținem controlul asupra acestuia. De asemenea, realizăm siguranța inerentă în acest lucru – că dacă intrăm într-o casă „bântuită”, nu vom fi uciși. Nu chiar. Nu?
Este o senzație fizică care se simte bine. Îți oferă o pauză mentală. Devii întărit în corpul tău, complet distras de ceva din mediul tău. Și, în cele din urmă, realizezi că ai supraviețuit ceva. Ai pus o provocare și ai supraviețuit. Ceea ce aduce mulțumire.