De ce miros urat batranii?

Mulți oameni asociază un miros specific cu locuințele bunicilor, iar cercetările sugerează că acest fenomen nu este doar o impresie subiectivă.

Gerontologul Eric Shapira, autorul cărții „Un nou rid: ce am învățat de la bătrânii care nu și-au arătat niciodată vârsta”, explică faptul că acest miros apare ca urmare a schimbărilor chimice din organism pe măsură ce îmbătrânim. Deși este dificil de identificat exact cauza principală, este clar că acest proces este unul natural.

Mirosul specific al bătrâneții

Mai multe studii au arătat că organismul uman își modifică compoziția chimică în timp, ceea ce duce la apariția unui miros distinct. Unii îl descriu ca fiind „miros de stătut” sau „miros de vechi”, iar alții consideră că are o tentă ușor medicamentoasă. Totuși, această percepție nu este universal negativă.

Un studiu publicat în PLOS ONE de Johan Lundström de la Centrul de Simțuri Chimice Monell a analizat mirosurile corporale ale persoanelor de vârstă mijlocie și ale celor în vârstă.

Rezultatele au indicat că bărbații de vârstă mijlocie erau considerați cei mai neplăcut mirositori, în timp ce bătrânii se aflau pe locul doi, având un miros mai plăcut. De asemenea, femeile de vârstă mijlocie au fost catalogate drept cele mai plăcut mirositoare.

Cercetătorii consideră că acest fenomen poate fi influențat de mai mulți factori. Unul dintre aceștia este deshidratarea, explică Shapira. Persoanele în vârstă simt mai puțin nevoia de a consuma lichide, ceea ce duce la o piele mai uscată și la descuamarea mai accentuată a celulelor moarte, contribuind astfel la apariția unui miros specific. În plus, igiena orală deficitară odată cu înaintarea în vârstă poate fi un alt element care influențează acest proces.

În anul 2000, o echipă de cercetători japonezi a descoperit că nivelul unui compus chimic numit 2-nonenal crește semnificativ în organism pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Acest compus, prezent în transpirație și pe piele, se află în concentrații de până la trei ori mai mari la persoanele trecute de 70 de ani, comparativ cu adulții de vârstă mijlocie.

Se consideră că 2-nonenalul provine din descompunerea acizilor grași omega-7 de la suprafața pielii. Interesant este faptul că acest compus este, de asemenea, o componentă cheie în mirosul specific al berii.

Mediul în care locuiesc persoanele în vârstă joacă, de asemenea, un rol important în dezvoltarea mirosului specific. Brenda Thompson, de la Tri-Country Home Nursing, explică faptul că multe persoane în vârstă tind să păstreze obiecte timp de zeci de ani, ceea ce contribuie la acumularea de praf și umezeală, factori care influențează mirosul din locuință.

„Toate acele cărți și ziare, lenjerii și haine vechi adăpostesc praf și umezeală și emană un miros de stătut care se poate răspândi în întreaga casă. Dacă te-ai mutat în casa respectivă în 1945, e posibil ca acele cărți să fie acolo de 60 de ani. Am văzut și draperii care au rezistat atât de mult.”

Un alt aspect interesant al schimbării mirosului odată cu înaintarea în vârstă este faptul că, după vârsta de 80 de ani, bărbații încep să miroasă mai asemănător cu femeile. Deși acest fenomen nu este pe deplin înțeles, cercetătorii cred că hormonii ar putea juca un rol important.

Pe lângă factorii biologici și de mediu, schimbările în obiceiurile de igienă personală pot contribui la percepția mirosului specific al persoanelor în vârstă. De-a lungul anilor, rutina zilnică a unei persoane se poate modifica, iar utilizarea produselor de îngrijire personală poate deveni mai rară, fie din cauza unor probleme de mobilitate, fie din lipsa interesului. Acest aspect, combinat cu modificările chimice naturale ale pielii și acumularea de obiecte vechi, poate explica de ce casele bunicilor au un miros distinct, atât de ușor de recunoscut.

În ciuda acestor schimbări, studiile arată că acest miros nu este neapărat unul neplăcut. De fapt, în multe cazuri, este asociat cu un sentiment de familiaritate și confort, devenind parte din amintirile copilăriei pentru mulți oameni.