Curtea Supremă a Statelor Unite a menţinut vineri o lege federală care interzice persoanelor aflate sub ordin de restricţie pentru violenţă domestică să deţină arme, oferind o victorie administraţiei preşedintelui Joe Biden. Judecătorii au decis să nu extindă şi mai mult drepturile asupra armelor de foc, conform unui nou precedent stabilit în 2022, potrivit News.ro.
Hotărârea a fost luată cu un vot majoritar de 8-1 și a fost scrisă de judecătorul-şef conservator John Roberts. Aceasta anulează decizia unei instanţe inferioare de anulare a legii din 1994. Instanţa inferioară susținea că legea reprezintă o încălcare a celui de-al doilea amendament al Constituţiei SUA, care garantează dreptul de „a păstra şi purta arme”.
Legea a fost contestată de un bărbat din Texas, Zackey Rahimi, care a fost supus unui ordin de restricţie pentru că şi-a agresat iubita într-o parcare şi ulterior a ameninţat-o că o va împuşca. Curtea de Apel pentru al 5-lea Circuit al SUA din New Orleans a considerat inițial că măsura nu respectă testul strict stabilit în 2022 privind legile asupra armelor de foc. Testul impune ca legile să fie „consecvente cu tradiţia istorică a naţiunii de reglementare a armelor de foc” pentru a se conforma celui de-al doilea amendament.
Cererea de reexaminare a fost respinsă de Roberts, argumentând că legile privind armele de foc au vizat istoric persoanele care ameninţă cu vătămarea fizică a altora. „Atunci când un ordin de restricţie conţine o constatare că o persoană reprezintă o ameninţare credibilă la adresa siguranţei fizice a unui partener intim, acelui individ i se poate interzice – în conformitate cu al doilea amendament – să deţină arme de foc cât timp ordinul este în vigoare”, a scris Roberts.
Administraţia Biden a apărat legea ca fiind esenţială pentru protejarea siguranţei publice şi a victimelor abuzurilor, care sunt adesea femei. „Nimeni care a fost abuzat nu ar trebui să-şi facă griji că agresorul lor va primi o armă. Ca urmare a hotărârii (de vineri), supravieţuitorii violenţei domestice şi familiile lor vor putea în continuare să se bazeze pe protecţii critice, aşa cum au făcut-o în ultimele trei decenii”, a declarat Biden.
Judecătorul conservator Clarence Thomas a fost singurul disident, susținând că „nici o singură reglementare istorică nu justifică statutul în discuţie” și că decizia pune în pericol drepturile celui de-al doilea amendament pentru multe alte persoane.
Cazul se concentrează pe Zackey Rahimi, care a pledat vinovat în 2021 pentru deţinerea ilegală de arme, în timp ce era supus unui ordin de restricţie. Poliţia a descoperit un pistol şi o puşcă în reşedinţa lui Rahimi în timpul investigaţiei legate de cel puţin cinci incidente de împuşcături, inclusiv utilizarea unei puşti de tip asalt pentru a trage în casa unui bărbat căruia îi vânduse droguri.
Un judecător federal a respins contestaţia lui Rahimi la al doilea amendament şi l-a condamnat la peste şase ani de închisoare înainte ca procesul să ajungă la Curtea de Apel pentru al 5-lea Circuit. Încălcarea legii privind deținerea de arme în cazul unui ordin de restricţie este pedepsită cu până la 10 ani de închisoare, dar recent a fost ridicată la 15 ani.
Susţinătorii controlului armelor au salutat decizia de vineri. John Feinblatt, preşedintele Everytown for Gun Safety, a declarat: „În timp ce milioane de victime ale violenţei domestice răsuflă uşurate, merită să ne amintim cine le-a pus în pericol: judecători extremi numiți de Trump în Circuitul 5, care s-au alăturat unui abuzator care a vrut să-şi păstreze armele”. Avocatul lui Rahimi a refuzat să comenteze.