Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) urmează să decidă luni, 16 septembrie, asupra eventualei implementări de limite în consumul de substanțe psihoactive la volan, similare celor pentru alcool. Decizia vizează modul în care instanțele vor trata aceste cazuri, dar și posibile modificări legislative.
„Miza deciziei Înaltei Curți va fi dacă incriminăm orice cantitate, de orice fel de substanță în sânge, fie că vorbim de tratamente medicale, de medicamente banale sau consum vechi,” a declarat Vlad Zaha, criminolog în politicile publice legate de droguri.
În prezent, Codul Penal pedepsește conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive cu închisoare de la 1 la 5 ani, dar sintagma „sub influența” creează confuzie. Decizia anterioară a ICCJ consideră că o simplă urmă de substanță induce această stare de influență.
Guvernul a adoptat recent o Ordonanță de Urgență prin care șoferilor care refuză testarea sau sunt depistați pozitiv li se reține automat permisul, până la obținerea rezultatelor în termen de 72 de ore. Această măsură a intensificat controversele odată ce Poliția Rutieră a început testările în trafic, întâlnind și rezultate fals-pozitive legate de consumul de medicamente.
Parchetul General consideră inoportună stabilirea unor limite din cauza dificultăților practice, cum ar fi numărul mare de substanțe psihoactive și de combinații posibile. Cu toate acestea, Vlad Zaha argumentează că în prezent oricum se face expertiză medico-legală și că nu se pune problema prescrierii dosarelor penale.
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a criticat ideea de stabilire a unor praguri, susținând toleranța zero față de consumul de substanțe la volan.
Hotărârea Curții pe această temă ar putea avea implicații serioase asupra modului în care sunt abordate cazurile de consum de substanțe psihoactive la volan și asupra legislației viitoare de trafic rutier.