Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, este vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI), cu sediul la Haga. Joi seara, Netanyahu a declarat că nicio decizie externă nu-l va împiedica să continue să-și apere țara: „Nici o decizie scandaloasă anti-israeliană nu ne va împiedica – și mai ales pe mine – să continuăm să ne apărăm țara în vreun fel. Nu vom ceda presiunii”, a transmis acesta prin intermediul unui mesaj video adresat concetățenilor săi.
Netanyahu a acuzat CPI că este „părtinitoare” și că mandatele de arestare emise împotriva lui și a fostului ministru al apărării, Yoav Gallant, sunt „pe baza unor acuzații absolut lipsite de temei potrivit cărora noi am fi comis ‘crime împotriva umanității”. Premierul a caracterizat decizia ca fiind „un faliment moral” și a subliniat că Israelul nu recunoaște și nu va recunoaște decizia CPI.
CPI a emis joi mandate de arestare nu doar pentru Netanyahu, ci și pentru șeful aripii militare a Hamas, Mohammed Deif, acuzându-i de crime de război și crime împotriva umanității. Reacția Israelului la această mișcare a fost una vehementă, acuzând CPI că „și-a pierdut orice legitimitate”.
Conform comunicatului emis de CPI, mandatele de arestare sunt pentru infracțiuni comise începând cu 8 octombrie 2023. Tensiunile dintre Israel și teritoriile palestiniene sunt într-o creștere constantă, culminând cu acțiunea militară israeliană împotriva Fâșiei Gaza în urma atacului efectuat de Hamas pe 7 octombrie 2023.
În contextul conflictului, Ministerul Sănătății din Fâșia Gaza a raportat un bilanț dramatic de 44.056 de morți pe teritoriul palestinian, în timp ce cel puțin 71 de persoane au fost ucise în ultimele 24 de ore. Războiul a dus la rănirea a peste 104.268 de persoane în Fâșia Gaza, începând din octombrie 2023.