Congresul Internaționalei Socialiste a decretat în anul 1889 ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria Statelor Unite ale Americii.
Astfel, s-a decis ca ziua respectivă să fie comemorată prin manifestații muncitorești. Pe 4 mai 1886, a avut loc o demostrație, în Piața Haymarket din Chicago, Statele Unite. Ea a început ca un miting de susținere a muncitorilor aflați în grevă pentru reducerea zilei de lucru la 8 ore.
O persoană necunoscută a aruncat o bombă artizanală înspre polițiști în timp ce aceștia încercau să împrăștie mulțimea. Explozia și focurile de armă ce au urmat s-au soldat cu moartea a opt polițiști și cu un număr necunoscut de morți din rândul civililor.
Când a avut loc prima sărbătoare de 1 Mai din România
În timp, 1 Mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, inclusiv în România. Manifestările au căpătat amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
În România, Ziua Internaţională a Muncii a fost sărbătorită de mișcarea socialistă, pentru prima dată, în anul 1890.
Pe vremea comunismului România sărbătoarea complet diferit în Mai decât în prezent. Partidul Comunist Român era la putere și o zi a muncitorimii reprezenta și un nou prilej de a scoate în evidență ”realizările Epocii de Aur”.
Ce se scria în presă în comunism, de 1 mai
Presa din vremea aceea, cea obligată să scrie în favoarea partidului, scria articole elogioase și oferea o imagine de forță din care reieșea că producția este în creștere continuă, iar faimosul plan cincinal era îndeplinit, de fiecare dată, înaintea de împlinirea respectivului termen.
De exemplu, în ziarul Adevărul, Societatea de Producere a Cărnii şi Preparatelor din Carne anunța în presă că a realizat planul cincinal la producţia de carne, fiind înregistrate depășiri ale programului.
Doar că românii, pe de altă parte, puteau observa, în fiecare zi, că vitrinele magazinelor alimentare erau goale la acea vreme.
„Lucrătorii SCPCP Focşani au raportat în preajma Zilei Muncii că au realizat prevederile la principalii trei indicatori, producţie marfă, carne de porc livrată şi beneficii, iar până la sfârşitul anului şi-au propus să realizeze o producţie marfă suplimentară de 45 milioane de lei, 980 de tone de carne de porc şi peste 5 milioane de lei beneficii”, se menționa în paginile ziarului respectiv, potrivit gândul.
Ziua de 1 Mai, Ziua oamenilor muncii, avea ca punct de pornire pe „ordinea de zi” paradele coloanelor de muncitori plecaţi de la întreprinderi, „înarmaţi” cu portretele lui Nicolae Ceauşescu, steagurile PCR şi tricolor, pancarte cu mesaje de la adresa celui care era supranumit și „fiul poporului”.