Romică Țociu este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați actori din țară. Timp de decenii întregi a adus zâmbetul pe buze spectatorilor și încă o face. De mic copil își dorea să devină actor, iar visul i s-a îndeplinit în tinerețe.
Romică Țociu a fost atras dintotdeauna de latura artistică. După ce a încercat mai multe lucruri în timpul copilăriei și adolescenței, în clasa a XII-lea a primit primul său rol. A urmat apoi un deceniu plin de spectacole și festivaluri, unde și-a dat seama că acolo este rolul său.
Alături de partenerul de scenă, Cornel Palade, are mii de spectacole de divertisment, dar și numeroase evenimente sau emisiuni, unde au reușit să aducă numai zâmbete.
„Dintotdeauna mi-am dorit actorie. Am început la 5 ani, când am furat cutia sertarului noptierei bunicii mele și am ieșit în fața porții cu o cutie și un acordeon și am început să cânt. După asta, am urcat pe scenă la un cinematograf de vară, am spus o poezie și am primit aplauze.
În clasa a 12-a am primit rolul bufonului în „A douăsprezecea noapte”, după care am început să joc alături de amatori. Am făcut asta timp de 10 ani, am fost la toate marile festivaluri de umor din țară și am câștigat toate premiile. Am știut dintotdeauna că asta este meseria mea”, a mai dezvăluit Romică Țociu.
Din ce a câștigat Romică Țociu primii săi bani
Romică Țociu a practicat o meserie cunoscută înainte de a se face remarcat pe scenă. El s-a născut la Craiova și nu se cunosc multe detalii despre studiile sale. Se știe că a lucrat ca și sculer matrițer în perioada comunismului.
Totuși, primii săi bani i-a câștigat din cu totul altceva. El mergea pe litoral și vindea diverse lucruri, precum gogoși sau sucuri. A încercat mai multe activități până a ajunge la actorie, astfel că a scris și numeroase felicitări sau texte.
„Primii bani i-am câștigat lucrând la mare. Vara plecam pe litoral şi vindeam gogoși sau sucuri pe plajă. Am făcut parte şi din brigăzile artistice ale momentului. În clasa a 12-a, la proiectul de final, pe care trebuia să îl scrii tehnic, eu am reuşit să îl scriu cu mâna liberă. Le scriam colegilor din armată felicitări şi tot felul de texte… Am făcut de toate, crede-mă!”, a povestit acesta.
