Vocabularul limbii române este plin de expresii, proverbe și zicător. Dar, dacă lipsesc, totul devine mult prea fad în vorbire și nu ne place. Indiferent de situație, putem găsi o expresie care să meargă „mânușă” cu ceea ce se spune. Ce înseamnă „colac peste pupăză” și de unde vine această expresie des întâlnită.
Expresia se folosește când ne raportăm la o situație nu tocmai plăcută, ba chiar punem accent pe ceea ce s-a întâmplat. Deși pare ceva foarte simplu, expresia are mai multe sensuri, în funcție de zona țării în care te afli. „Copac peste pupăză” ar putea fi sinonim cu „Un rău nu vine niciodată singur.” Un exemplu în acest sens ar fi „Duce ce că nu am bani, a venit și factura colac peste pupăză.”
De unde vine „colac peste pupăză”
În diferite părți ale țării, „pupăza” este denumirea unei pâine ce are o mărime mare, în formă de cuib de pasăre cu un rol important la ceremonia de nuntă. Astfel că expresia se referă la împletitura din pâine și nu la pasăre. Dacă punem un colac peste un altul, vom atrage provocări și întâmplări nefaste în viața noastră.
În acest caz, expresia mai face referire că la înmormântări se oferă un colac drept pomană. Pupăza pe oferă la nuntă, iar colacul la înmormântare. Astfel este vorba despre un eveniment nefericit care vine după o nuntă, moment de împlinire și fericite între doi oameni. Niciodată nu este văzut cu ochi buni aceste întâmplări.
Și în operele literare s-a scris despre această expresie. Prima dată a apărut în 1865 în „Pelegrinul transilvan”, un jurnal de călătorie scris de Ion Codru Drăgușanu. Acesta vorbește în jurnalul său de negocierea unui salariu și se arată „Pupăză pre colac.”
„Acordai pre lună 80 de taleri şi 300 pauşale de rentoarcere, emolumente bune, poţi zice pupăză pre colac.”, este scris în „Pelegrinul transilvan.