Ies la iveală noi detalii despre votul de joi de la ședința Consiliului de Justiție și Afaceri Interne pentru Schengen. Austria ar fi șantajat Croația, exact cum ar fi încercat să facă și cu România pentru schimbarea legii offshore și pentru gazele din Marea Neagră.
Informațiile au fost furnizate de portalul specializat IntelliNews. Inițial, Austria aducea Croației aceleași acuzații pe care le-a folosit pentru a bloca votul pentru intrarea României în spațiul de liberă circulație.
Doar că guvernul de la Zagreb a știut cum să-i convingă pe austrieci să se răzgândească.
Mai exact, la mijloc ar fi fost contracte de infrastructură și gaze naturale, de care Austria are nevoie.
Marcus How, șeful departamentului de analiză al VE Insight, o companie de consultanță în domeniul informațiilor de afaceri și al riscurilor politice cu sediul la Viena, a dezvăluit cum ar fi reușit Croația să convingă Austria să susțină aderarea țării în Schengen.
Cum a convins Croația Austria să-și schimbe votul
După ce Consiliul UE a propus aderarea României, Bulgariei și Croației la Schengen, cancelarul austriac, Karl Nehammer, a declarat clar că nu va susține intrarea niciuneia dintre țări la spațiul de liberă circulație.
Doar că la scurt timp, oficialul austriac și-a schimbat poziția față de Croația. Nehammer a anunțat că va susține Croația la doar câteva zile după o vizită pe insula Krk, la terminalul GNL, unde a avut o întâlnire cu premierul croat Andrej Plenkovic.
Acolo, se pare că Austria a primit asigurări că gazoductul Adria va fi extins și va acoperi nevoile pieței austriece.
Alte surse anonime au relatat că la mijloc au fost și contracte pentru infrastructura din Croația, unde Austria a făcut investiții. După ce s-a aflat că guvernul de la Zagreb ia în considerare să blocheze aceste contracte, Camera de Comerț austriacă (WKO) a făcut lobby pe lângă guvern pentru a schimba cursul.
Croația, vinovată în realitate pentru valul de migranți ilegali ajunși în Austria
Și așa, problema pe care Austria o avea inițial cu Croația, și anume valul de migranți ilegali, a fost ignorată de cancelarul austriac, Karl Nehammer.
Presa de la Viena a subliniat în repetate rânduri acest aspect, dar în final, Austria a dat vina tot pe România și Bulgaria, cărora le-a blocat aderarea în Schengen.
Atunci când vine vorba de Croaţia, guvernul austriac este orb în faţa migraţiei. 40 la sută din toate cele 75.000 de cereri de azil depuse în Austria în acest an au provenit de la migranţi care au aterizat în Serbia. Este suficient să arunci o privire pe hartă pentru a vedea că de acolo există doar două rute spre Austria: prin Ungaria, ţară din spaţiul Schengen, unde se pare că migranţii sunt lăsaţi să treacă cât mai repede posibil, şi prin Croaţia., a scris Jurnalista Ingrid Steiner-Gashi, de la cotidianul austriac Kurier.