Iranul a executat 975 de persoane în anul 2024, înregistrând o creștere de 17% comparativ cu anul anterior și reprezentând cel mai ridicat număr din ultimul deceniu, conform unui raport emis de organizațiile Iran Human Rights (Norvegia) și Together Against the Death Penalty (Franța). Acest lucru constituie o „escaladare îngrozitoare” a aplicării pedepsei capitale, au declarat joi grupurile pentru drepturile omului, citate de The Independent.
Raportul menționează că cel puțin 31 de femei și un copil au fost trimiși la spânzurătoare, având condamnări pentru crimă, viol și, în principal, acuzații legate de trafic de droguri. Printre cei executați s-au numărat protestatari, disidenți kurzi și cetățeni străini, inclusiv 80 de afgani.
Datele din raport ilustrează amploarea alarmantă a execuțiilor în Iran în acest an și subliniază categoriile de persoane vizate. Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul Iran Human Rights, a afirmat că „aceste execuții fac parte din războiul Republicii Islamice împotriva propriului popor, pentru a-și menține controlul asupra puterii. Cinci persoane au fost executate în medie în fiecare zi în ultimele trei luni ale anului, pe măsură ce tensiunile dintre Iran și Israel au crescut.”
Guvernul iranian a confirmat oficial doar 95 de execuții, o scădere semnificativă în raport cu 2023, când aproximativ 15% din execuții au fost dezvăluite. „În ciuda apelurilor repetate ale comunității internaționale, această lipsă deliberată de transparență nu numai că subminează responsabilitatea, dar ascunde și adevărata amploare a utilizării de către stat a pedepsei cu moartea”, subliniază raportul.
Cercetarea a fost prezentată aproximativ o lună după ce șeful ONU pentru drepturile omului a raportat că Iranul a executat 901 deținuți în 2024. Volker Turk a afirmat că este „profund deranjant că încă o dată asistăm la o creștere a numărului de persoane supuse pedepsei capitale în Iran de la an la an.”
Turk a îndemnat autoritățile iraniene să stopeze alte execuții și să introducă un moratoriu asupra pedepsei capitale, cu scopul de a o aboli definitiv. „Pedeapsa cu moartea este incompatibilă cu dreptul fundamental la viață și ridică riscul inacceptabil de a executa persoane nevinovate”, a concluzionat el.