Biserica Ortodoxă Română a anunțat implementarea unor măsuri canonice stricte împotriva corupției, subliniind că orice formă de acte sau tentative de corupție nu este justificată în cadrul Bisericii.
Cancelaria Sfântului Sinod a emis un comunicat în acest sens, precizând sancțiunile care pot fi aplicate celor implicați în astfel de fapte, inclusiv caterisirea.
Definiția corupției în cadrul BOR
Potrivit Regulamentului autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, corupția, numită și simonie, se referă la acțiunile prin care se obține o hirotonie, o eparhie, o parohie, o funcție, o distincție sau o avansare clericală, sau se influențează admiterea, notarea, absolvirea sau promovarea în învățământul teologic, în schimbul unor valori precum bani, bunuri sau avantaje.
Sancțiuni pentru corupție în BOR
În ceea ce privește sancțiunile, în cazul clericilor, aceștia pot fi destituiți din slujirea clericală sau caterisiți, în funcție de gravitatea faptei.
Mirenilor li se poate retrage binecuvântarea chiriarhală de a desfășura o anumită activitate în Biserică, iar monahii pot fi excluși din monahism și li se poate interzice purtarea hainei monahale.
Necesitatea de a combate corupția în BOR
Biserica Ortodoxă Română subliniază că, conform învățăturii de credință și disciplinei canonice, nu există nicio justificare pentru actele sau tentativele de corupție.
Sancțiunile canonice sunt prevăzute în mod clar și se aplică de către autoritățile canonice disciplinare sau de instanțele de judecată ale Bisericii. Totuși, aplicarea acestor măsuri depinde în primul rând de conștiința și caracterul ierarhilor, clericilor și mirenilor cu responsabilități în administrația bisericească.
Prevederi privind donațiile către Biserică
În comunicatul emis de Cancelaria Sfântului Sinod se face referire și la măsurile privind donațiile către Biserică. Potrivit statutului și regulamentelor Bisericii Ortodoxe Române, donațiile trebuie înregistrate de responsabilul unității de cult care le primește și trebuie justificate. De asemenea, donatorul nu are niciun drept asupra unității de cult căreia îi face donația.
În cazul mănăstirilor, schiturilor sau metocurilor date în folosință prin sfințire, niciunul dintre ctitori, donatori și binefăcători nu are drepturi de proprietate, folosință sau amestec în conducerea, administrarea și viața spirituală a acestora.
Regulamentul Administrării Bunurilor Bisericești stabilește că donațiile de orice natură și legatele sunt acceptate doar dacă aduc un real folos unităților bisericești, iar procedura de acceptare a donațiilor este detaliată în acest document.