Milioane de lei au fost investite în campaniile electorale de către candidații la alegerile parlamentare, conform unui raport realizat de Expert Forum (EFOR). Raportul indică faptul că 224 de milioane de lei au fost cheltuiți, iar o parte dintre contributori au oferit sume mai mari decât veniturile anuale declarate oficial. Un caz notabil este cel al senatorului AUR de Dâmbovița, Iacob Constantin Ciprian, singurul intrat în Parlament, care a contribuit cu 198.000 de lei fără a avea venituri declarate.
Expert Forum a examinat un sfert dintre candidații care au contribuit cu suma maximă permisă, de 198.000 de lei, pentru campania electorală din 1 decembrie. Analiza s-a bazat pe declarațiile de avere ale candidaților. „Scopul acestei analize a fost să indicăm posibile vulnerabilități și necesitatea unui control mai riguros asupra sursei finanțărilor din campaniile electorale”, menționează raportul.
În total, 37 de candidați analizați, care au donat suma maximă, au venituri mai mici decât contribuțiile în sine. „Ne întrebăm cum cineva investește aproape toate câștigurile dintr-un an în propria campanie electorală”, adaugă sursa citată. O proporție semnificativă a acestor cazuri se regăsește în rândul candidaților SOS România și AUR, unde opt indivizi nu au declarat niciun venit anual și totuși au investit peste 100.000 de lei în campanie.
Experți indică faptul că fondurile campaniei provin fie din contribuții proprii, fie din resursele partidelor. În cazul contribuțiilor personale, limita maximă este de 198.000 de lei pentru fiecare candidat, stabilită la 60 de salarii de bază minim brute. Candidații pot folosi fonduri proprii, donații sau împrumuturi pentru a finanța campania.
EFOR subliniază importanța transparentizării surselor de finanțare a campaniilor pentru a asigura legalitatea și corectitudinea procesului electoral. „În campanie se publică informații doar despre cine a declarat fondurile, nu și cine le-a furnizat. Credem că detalierea surselor de finanțare este crucială pentru procesul electoral”, precizează raportul.
În prezent, nu există un mecanism eficient de verificare a sursei fondurilor, iar instituțiile statului ar putea îmbunătăți colaborarea pe această temă. Raportul sugerează că sursa reală a fondurilor este insuficient verificată, mai ales în cazul contribuțiilor proprii.