Mărturisirea lui Radislav Krstić, fost general sârb bosniac, că ar fi „ajutat și instigat la genocid” în timpul masacrului din Srebrenița, a stârnit scepticism în rândul supraviețuitorilor și rudelor victimelor. Acesta și-a recunoscut vina într-o scrisoare adresată unui mecanism juridic la Haga care se ocupă de cazurile de crime de război judecate anterior, susținând eliberarea anticipată după 26 de ani de detenție.
În cadrul scrisorii sale, Krstić, condamnat la 46 de ani de închisoare de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie în 2001, afirmă că nu caută iertare, dar sprijină rezoluția ONU care recunoaște oficial genocidul și proclamă 11 iulie drept zi de comemorare. Mărturisirea a fost, însă, întâmpinată cu neîncredere de către asociațiile „Mamele din Srebrenița” și „Asociația Victimelor și Martorilor Genocidului”, care argumentează că astfel de declarații sunt folosite ca manevre pentru a obține eliberarea anticipată.
„Acest tip de comportament este o continuare a practicii deja stabilite a criminalilor de război care încearcă să fie eliberați în orice mod posibil”, au afirmat grupurile într-o declarație comună. În plus, acestea solicită fostului general să ofere detalii despre locurile de mormânt și dispăruți, pentru a contribui la elucidarea adevărului din spatele masacrului.
Confesiunea nu a reușit să schimbe percepția publicului în Serbia, unde un sondaj recent indica faptul că 82% dintre respondenți nu consideră masacrul de la Srebrenița drept genocid. Milan Dinić, director de strategie la YouGov, susține că scrisoarea ar putea genera interes în cercetarea academică, dar nu va avea un impact imediat asupra opiniei generale.
Reacțiile contradictorii față de mărturisirea lui Krstić reflectă tensiunile continue din Balcani, unde Serbia și conducerea sârbilor bosniaci continuă să nege caracterul genocidar al crimelor de la Srebrenița. În ciuda afirmațiilor exprimate cu privire la remușcările sale, asociațiile victimelor pun la îndoială sinceritatea fostului general, cerându-i să dezvăluie informații care ar putea oferi o mai bună înțelegere a evenimentelor din 1995.