Metodele de război utilizate de Israel în Fâşia Gaza sunt descrise ca având „caracteristicile unui genocid”, conform afirmațiilor unui Comitet special al ONU. Acest comitet a fost însărcinat cu investigarea practicilor israeliene și și-a prezentat concluziile joi.
Raportul, care va fi prezentat luni în cadrul Adunării Generale a ONU la New York, subliniază „pierderile civile masive și condițiile impuse palestinienilor, care le pun viața în pericol intenționat”. Comitetul, care a fost creat în 1968 de Adunarea Generală a ONU, este responsabil cu investigarea practicilor israeliene ce afectează drepturile omului în teritoriile palestiniene ocupate.
În raportul citat joi, se analizează perioadele de la atacul sângeros al organizației palestiniene Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 până în iulie 2024. Se menționează că Israelul ajunge să provoace moarte, foamete și răni grave prin blocarea ajutorului umanitar și atacurile țintite.
Comitetul acuză Israelul că „folosește foametea ca metodă de război și aplică o pedeapsă colectivă populației palestiniene”. De asemenea, bombardamentele au avut un efect devastator asupra serviciilor esențiale, iar această campanie a declanșat o criză de mediu cu efecte de durată asupra sănătății.
Până în februarie, forțele israeliene ar fi folosit peste 25.000 de tone de explozibil în Fâșia Gaza, o cantitate echivalentă cu două bombe nucleare sau de două ori bomba de la Hiroshima. Această distrugere a infrastructurii vitale a provocat o criză care va afecta generațiile viitoare, afirmă comitetul.
În plus, se exprimă îngrijorări privind utilizarea de către Israel a sistemelor de țintire asistate de inteligență artificială, cu supervizare umană minimă. Acest fapt ar demonstra o ignorare a distincției dintre civili și combatanți, afectând crunt populația din Gaza. Ministerul sănătății din teritoriu, condus de Hamas, raportase deja peste 43.700 de decese de la începutul conflictului.
Comitetul ONU este alarmat, de asemenea, de noile directive care ar reduce criteriile de selecţie a țintelor, permiţând astfel utilizarea sistemelor cu inteligenţă artificială pentru identificarea rapidă a țintelor, inclusiv urmăririi acestora până la locuințele lor, în special în timpul nopții.